This page contains a Flash digital edition of a book.
Joc


De mică, am visat să merg pe valul apei înspumat, S-adun în ochi mişcarea lui şi reflectarea cerului, Să simt răcoare-i la picioare, Să simt că-ntregul corp mă doare. Şi într-o zi… Priveam la droaia de copii care cântau voios, săreau Şi pietricele zvârlite departe, pe mal adunau Erau zeci, sute şi mii şi albe şi negre, maro, cenuşii, Dreptunghiuri, triunghiuri, pătrate şi sfere Venind de departe, vorbind de alte ere.


*** M-am aplecat şi-am strâns şi eu… Le-am aşezat chiar la uscat, Le-am ridicat şi m-am jucat Zvârlind în sus pe rând, mereu, Una, două, trei, patru…dar au picat Din nou în praf. S-au murdărit! Şi-atunci iarăşi am pornit Pe prundul aspru să găsesc Doar pietre albe, negre, maro şi cenuşii…


*** Trecut-au anii…Te-ntâlnii pe malul apei argintii Eram ca doi îndrăgostiţi, ce-nlănţuiţi Mergeam încet, călcând uşor, Nisipul ridicând în zbor, Dar, deodată, am simţit intrând în tălpi prundişul galben-cenuşiu, Şi am strigat, ca şi atunci când pietricele azvârleam În apa în care mă scăldam; Înnebunită am ţipat: Sunteţi aici? Nu m-aţi uitat? …………………………………………… Le-am strâns apoi pe toate-n mâini albe şi negre, maro şi cenuşii, Dreptunghiuri, triunghiuri, pătrate şi sfere, Venind de departe, vorbind de alte ere.


*** Strângeam, strângeam şi trupul mi-l simţeam Plin de fiori şi de durere… Dar nu ţipam; ci iar strângeam, Mai tare, tot mai tare vream…


*** Şi sângele simţeam că-mi fierbe,


Ceream ceva şi nu ştiam Că-n mâini s-a plămădit durere şi plăcere, Şi pietrele-mi intrau în piele iar


sângele curgea şuvoi… Iar mâinile lipsite de viaţă şi moi se desfăcură încet, pe rând, ca şi o vorbă dintr-un gând. Pe degete, sângele-mi făcuse inele iar ele, sfintele pietricele,


„– Ce verde închis!?…E pădurea?! uimit îşi pune-ntrebarea.. Iar fata, încet, îi şopteşte:


„– Pădurea e-n sufletul meu, mi-e dor de pădure şi nu pot să o văd, şi numai suflarea ta ştie să mângâie, Pădurea din părul meu.”


Inima mea


În inima mea, sălăşluieşte un petic de cer şi un pumn de pământ…


Pentru a-mi proteja inima, de buruieni omeneşti,


Desţelenesc pământul cu eclata caruluimic, pentru a afla în adâncuri


Misterele Eleusine, Ce le ascund apoi fericită, în almeu petic de cer.


Chemarea mărului


Creanga îmi este prea încărcată de flori.


_____________________________ Dreptunghiuri, triunghiuri, pătrate şi sfere Venind de departe, vorbind de alte ere, Nu mai erau: albe, negre, maro, cenuşii Ci roşu aprins, cu pete aurii Şi-n mâini parcă aveam zeci, sute, făclii.


*** Pioasă, genunchii i-am pus pe pământ Şi ochii şi faţa şi gura-mi rosteau în cuvânt „Ce-amarnică-i truda!… Dar, iar am plecat pemalul apei înspumat Pietricele s-adun: albe şi negre, maro, cenuşii Să le dau strălucirea, să le fac roşii- aurii….


Nostalgie


Ea trece pe stradă făcând paşii mici şi simte în ceafă, în spate, pe-obraz, privirile celor ce grav o condamnă: „Păr verde?!…Păr verde?!… s-aude ecoul.


Ea merge înainte – şi vântul pribeag îi mângâie părul…


80


Vreau să le dăruiesc, să simt fiori.


Să-mi salte trupu-mi prea lemnos, în faţa visului frumos


Acelor ce cuprinşi de dor, cu şoapte dulci îşi spun ce vor… Să se-mplinească-n viaţa lor.


Şi-atunci îi chem: „Veniţi cu toţi la umbra mea – Parfum de măr şi flori de nea,


Sfinţi-va gândul, dragostea, Şi taina ce se-ascunde-n ea!”


Zefirul


Zefirulmi-aduse pe aripă, Un gând de iubire stingher – Timid, el se arată o clipă În blânda lumină, pe cer. Şi, vântul se plimbă prin păru-mi… M-atinge cu pasu-i uşor, Mă-ntreabă:


„– Cui vrei să te dărui, Cu-atâta iubire şi dor ?”


Ş-atunci, murmure sfinte, curate – Buzele-mi calde-ţi şopteau Regretul, că nu eşti aproape, Spunându-ţimereu… că te vreau!


EMILIA ŢUŢUIANU DOSPINESCU


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88