să se convingă / în fiecare zi / în fiecare lună / în fiecare an / în fiecare secundă / numai aşa / se moşteneşte / eternitatea / prin poezie”. Aurel Pop a învins teama vea-


cului orb în care trăieşte doar cu poe- mele sale, în umilinţa scrisului într-o vreme în care oamenii nu par preo- cupaţi de lecturi fundamentale. Volu- mul are ca motto versuri desenate chiar de autor, ca o revoltă împotriva falimentului (cuvânt uzual în socie- tate): „De-o vreme Dumnezeu face scări / unii au căzut, alţii se ridică / după mai multe-ncercări / eu tac, nimic nu spun... de frică”. Orice poem e o victorie


împotriva fricii, orice vers e un pas spre eternitate. Şi cine are curajul să ridice piatra împotriva scribului, cel care scrie pe o bancă în templu… Şi dacă fiinţa poetului e templul? Despre Aurel Pop au scris mai


mulţi iubitori de frumos, reţinem ceea ce a prins Adrian Botez în textul de- dicat lui: „Autenticul Poet Aurel Pop este, mai curând, poetul surdinelor, puse, cu discreţie şi bun-simţ specific ţărănesc-tradiţional, la ‹‹trompetele›› crizelor de emfază – pe care le trăieşte/doreşte orice scriitor. Este, de fapt, poetul ‹‹tăvilor pline de cuvinte››, atât de domestice, elegant purtate la cina elegantă (şi cuminte!) a Poeziei... Este, chiar, de multe ori, poetul inefabilului fermecător, al ‹‹vânzării pe un nor de fum››, al sfătoşeniei, oarecum prozaice, dar simpatice, a ‹‹ieşirii din impas cu un sfat sau cu o pildă››, al ‹‹fluturilor gri››, Icari ‹‹moderni››, dezabuzaţi..., al ‹‹vânzării sonetelor la intrare în burg>> şi ‹‹stând de pază-n gând la poarta melcilor››". (prof. dr. Adrian Botez; Un poet diafan, cu vocea îngroşată – ... şi cu perspective de nebănuit, în revista Pro-Saeculum Focşani, Anul VI, nr. 8-9 (40-41), august-septembrie 2007, pag. 64-65). Aurel Pop se întoarce în


poeme precum pasărea călătoare în ţinutul în care soarele i-a încălzit aripile… E, poate, multă tristeţe în versurile sale, e durere, dar o altă carte îi va permite să fie mai fericit, orice carte este simetrică cu sine, o carte luminoasă în oglinda cerului! O aşteptăm ca o continuare,


pentru că înălţarea vine ca efect al gravitaţiei cuvintelor…


Scriitorul Radu Igna este un


atent observator al vieţii literare din judeţul Hunedoara. Cum Gligor Haşa, important scriitor şi el, a împlinit la începutul anului 2013, 75 de ani, Radu Igna nu a ratat ocazia să analizeze omul şi opera, să scrie despre sărbătorit cu exactitate şi obiectivitate, să adune date, informaţii, texte, să rememoreze, să fixeze aceşti ani în note literare şi să ne propună o plachetă întitulată simplu şi exact: Gligor Haşa, omul şi opera1. Anii care au trecut, nu puţini, au


alunecat în opera lui Gligor Haşa, iar Radu Igna a abordat tema din mai multe puncte de vedere: povestiri, legende, romane, eseu, poezie, teatru, jurnalism,


lucrări didactice,


monografii, dicţionare… Enumerarea genurilor spune totul despre scriitorul aflat la vârsta maturităţii depline. Placheta ne prezintă nu numai opera, ne prezintă şi omul, se pune în evidenţă legătura dintre om şi operă, subliniindu-se contopirea celor două zone, cuvintele având ceva din dârzenia scriitorului, din aplecarea sa pentru prezenţa în cetate. Radu Igna l-a cunoscut şi îl


cunoaşte pe Haşa, într-un fel sunt din aceeaşi generaţie, au scris şi publicat cam în aceeaşi perioadă. Profesor şi el, Radu Igna a înţeles bine opera, s-a străduit să pătrundă tainele firii umane, să realizeze dimensiunea personalităţii sărbătoritului. În prefaţa plachetei, Dumitru


Hurubă, care a ţinut să aibă un cuvânt de început, notează: „Aceste câteva rânduri referitoare la unul dintre cei mai importanţi romancieri istorici contemporani, nu pot fi încheiate fără a mai sublinia că Gligor Haşa a rămas, după mulţi ani, o prezenţă extrem de activă şi de inteligentă în domeniul literaturii, culturii în general, domeniu în care intră şi


1 Radu Igna, Gligor Haşa, omul şi


opera, aniversara 75, Editura „Gligor Haşa”, Deva, 2013. Gligor Haşa, scriitor român, membru al Filialei Alba- Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România, născut la 02 ianuarie 1938 în satul Tău, comuna Roşia de Secaş, judeţul Alba.


46


______________________________ perioada sa de dascăl. A rămas notorie exclamaţia plină de năduf, probabil, a unui elev – ar fi minunat să fie adevărată! – cum că: Greu ne-a fost cu Sinan-Paşa /


Dar mai greu cu Gligor Haşa”!... Ioan Sebastian Bara, managerul


general al Bibliotecii Judeţene „Ovid Densuşianu” Hunedoara-Deva, are, de asemenea, câteva cuvinte de început despre veteranul scriitorilor hunedoreni, reţinând că: „A vorbi despre Gligor Haşa nu e uşor, personalitatea lui complexă este un univers care se cere explorat, descifrat şi înţeles, sufletul lui are dârzenia dacilor pe care îi iubeşte atât de mult şi a căror istorie o cunoaşte cum puţini o cunosc”. Radu Igna transmite cititorului,


dar şi istoricului literar, un mesaj esenţial: Gligor Haşa este un important om de cultură, în această zonă se va ţine seama de contribuţia sa la menţinerea vie a naraţiunii despre neamul românesc, cu bune şi rele, cu simboluri şi trimiteri, cu extremele istorice, cu lansarea în lume a Luceafărului, Mihai Eminescu… Despre povestirile sărbătoritului,


aflăm că acţiunea acestora începe lin, apoi ritmul creşte, propunând soluţii neaşteptate. Filmul povestirii se petrece în Retezat, munţii constituind un argument pentru aerul tare al înălţimilor spirituale. Fantezia dinamizează şi mai mult acţiunea, prezenţa femeii


în inima


evenimentelor aduce o stare de fascinaţie şi vibraţie aparte. Gligor Haşa s-a ocupat şi de→ CONSTANTIN STANCU


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88