albul easti lai, lailu easti-albu, bãeili peasicã di sã-mbuneadzã.
Nu-mi amintesc exact punctul de
plecare al unor întâlniri admirabile, dar le pot pune în legătură cu două publicaţii pe care le primeam la redacţia revistei Vatra din Târgu- Mureş, unde eram redactor din 1983: revista “Zborlu a nostru” (“Cuvântul nostru”), pe care ne-o trimitea de la Freiburg, Germania, Vasili G. Barba, şi “Frândza vlahî”, care venea de la Bridgeport, SUA, de la Nacu Zdru, reviste pe care le am în număr mare în biblioteca mea. E adevărat, îl cunoscusem înainte şi
pe Teohar Mihadaş, poet aromân, drag nouă din vremuri bistriţene, dar şi din anii studenţiei de la Cluj-Napoca. Mi-a stârnint curiozitate istoria
creşterii şi descreşterii unei limbi cu un parfum aparte, despre care manualul ne învăţa că este dialect al limbii române. Am participat, cred în 1993, la
Freiburg, la un Congres al aromânilor, unde, printre alţi poeţi, l-am cunoscut şi pe Nicu Caranica, aromân şi el, fratele poetei clujence Eta Boeriu, căruia i-am şi publicat o carte, “Noapte şi iar noapte”, şi cu care am realizat şi carte de interviuri, după peripeţii pariziene. Anul trecut, la Frankfurt, am reîn-
tâlnit-o pe Kira Iorgoveanu Mantsu, cu care pregătim apariţia unei cărţi noi de poezie. De curând, graţie miraculosului
Internet şi “Vetrei vechi”, ne-am regăsit pe aceeaşi lungime de undă cu poetul aromân Dina Cuvata, pe care mi-l aminteam de la Struga lui Nichita Stănescu în 1983, şi care, din vorbă în vorbă, mi-a cerut câteva poeme pe care, cu o hărnicie rar întâlnită, mi le-a retrimis în aromână, cu menţiunea: “Ar fi bine să le publici în revista Vatra veche”. Drept pentru care mă conformez, cu recunoştinţă. NICOLAE BĂCIUŢ
SINGURÃNDALUI
MAT A VÃSILJELUI (Mat a vãsiljelui)
Nu-ari cama loc pi tablã, nu-ari cama-aràdz, cafi-unlu-ǔ ljea figura tsi lu- ariseashti,
Nu-ari-anãchiseri, Canã nu-i anãchisit, Shi-alumta-i unã soi Di neauǔã Sh-cu trãmbitsã mash pionjlji-ashuirã,
Mat a vãsiljelui Vãsiljelui tu mat!
9 di Martsu 2003.
EA (Ea)
Nica zburàshtsã ti mini, nica ts-u umutea la loclu-a meǔ, di la trãdzeari mãna la saurari, tsã fats moǔbeti cu moartea-a mea, atsea yiea shi chifloanji, cu vecljili sivdài a meali, cu-agãrshitili ibovnitsi tu-un yis; gura-a ta nica-i arsã, seatea-ts easti-arinã, moartea-a mea nica easti bunã shi nu-ari lish.
MUNTILI DIT AMARI (Muntele din mare)
Chifli fãr di s-pots sã-nğrãpseshtsã, shi masinlu-l mãtreshtsã tu patrida-a lui, tserlu tu casa-a lui, ahãt di-aproapea di canã nu lj-lu veadi dishcljislu geam di cãtã-amarea.
Chifli cà pots di tats, s-li ducheshtsã zboarãli hipti tu inima-a ta ca tu-unã groapã mizi cãt anvãlitã cu lilici,
cà dzuǔa-ahurheashti dit Ascãpitatã, ca nã njicã sãndzãnari tu pàlnjili cari s-pãlãcãrsescu.
Chifli cà oara sta la loc, cà nu-ari ni-acãchiseari, cà-a moartiljei pots sã-lji greshtsã cata oara, cà verbul nu easti sclavlu-a vãrlui adgectiv, cà masa-a mea ti-nğrãpseari ağalea-anoatã ca 'nã cãravi pi-amarea cu fãrtunã.
6 di Brumar 2003. 73
ANJLJI FICIURESHTSÃ-A ANGHILUI (Copilărie de înger)
Mash palma-a mea easti cãmpu ti simitsã, mash somnul a meǔ easti-armãsãturã di yis,
mash sãndza-a mea easti fimisi, mash ea-i pi-ngiumitati ãncljisã anamisa di foartits di zboarã, anamisa di ciuciuràri shi sheapti, anamisa di tsifri shi ğrami tora cãt fitati, dit revolutsii tsi cher, parashuti a unãljei cãdeari din tser tu hãpsanea-a mea di-agioc – armãsãtura-a unlui gljets dit anjlji ficiureshtsã.
24 di Shcurtu 2001.
MUZÃ (Muză)
Stini nu cà eshtsã muljearea idealã, Sh-tini nu cà shtii s-yinji acrifa Cafi searã, Sh-tini nu cà ai pãhà, Sh-tini nu cà eshtsã vãrii Muljeare tu njirli, Càlimarã.
Petelea, 9 di Brumar 2002.
IUDIMEA (Catapeteasmă)
Cari shtii tsi-i atsea banã, cari shtii tsi-i atsea moarti – doamnili, escu singur, domnji, largu iuva mi-ashteaptã vãrã didindi di iumbruchli;
tini, di ningã io, tini insa dà-nji dit ãmplina chelchi iara s-u duchescu-anjurizma –
anamisa di noi armãni ca 'nã-aranã yii, mash iudimea.
4 di Yinar 3003. NICOLAE BÀCIUTS
Armãnipseari: Dina Cuvata
Page 1 |
Page 2 |
Page 3 |
Page 4 |
Page 5 |
Page 6 |
Page 7 |
Page 8 |
Page 9 |
Page 10 |
Page 11 |
Page 12 |
Page 13 |
Page 14 |
Page 15 |
Page 16 |
Page 17 |
Page 18 |
Page 19 |
Page 20 |
Page 21 |
Page 22 |
Page 23 |
Page 24 |
Page 25 |
Page 26 |
Page 27 |
Page 28 |
Page 29 |
Page 30 |
Page 31 |
Page 32 |
Page 33 |
Page 34 |
Page 35 |
Page 36 |
Page 37 |
Page 38 |
Page 39 |
Page 40 |
Page 41 |
Page 42 |
Page 43 |
Page 44 |
Page 45 |
Page 46 |
Page 47 |
Page 48 |
Page 49 |
Page 50 |
Page 51 |
Page 52 |
Page 53 |
Page 54 |
Page 55 |
Page 56 |
Page 57 |
Page 58 |
Page 59 |
Page 60 |
Page 61 |
Page 62 |
Page 63 |
Page 64 |
Page 65 |
Page 66 |
Page 67 |
Page 68 |
Page 69 |
Page 70 |
Page 71 |
Page 72 |
Page 73 |
Page 74 |
Page 75 |
Page 76 |
Page 77 |
Page 78 |
Page 79 |
Page 80 |
Page 81 |
Page 82 |
Page 83 |
Page 84 |
Page 85 |
Page 86 |
Page 87 |
Page 88