Manuscriptum


neştiind că sus pe stâncă, vulturii, hap, îi mănâncă. Nici nu trebuie să juri că ai să-i mănânci pe vulturi, iară pofticios cum eşti o să-i mănânci şi pe peşti... şi de gras n-ai să mai poţi nici să zbori şi nici să-noţi. NICHITA STĂNESCU


ne vedem un timp, o vreme. Ea a trecut şi nimic nu s-a şters. N-am fost în stare să te apăr, deşi numai pe tine te înţeleg din lumea asta. Din dor, îţi cer iertare. Al tău, Nichita


Aprilie 1970


Mâncăciosul


Ca o flotă de piraţi trec trei vulturi supăraţi, vulturi răi, vulturi de mare cu câte un peşte în ghiare. Peştii tac, nu zic nimica, nu cunosc ce este frica şi de altfel chiar şi lor le place să fie-n zbor,


Tom, iubite şi drag prieten. N-am vrut niciodată să cadă între noi un zid al tăcerii. El a căzut, datorită murdăriei lumii în care ne-am născut. Iartă-mă, Tom. Niciodată n-am vrut să te jignesc, nobile prietene. Acel accident grav al poeziilor publicate de două ori, care adaugă, încă o dată, prietene, atâta amărăciune în sufletul tău şi şi în sufletul meu, mi-a dat inimii mele măsura neputinţei în faţa trivialităţii unor foşti colegi. Mi-e dor de tine, de inefabilul tău, de felul rar, unic, al făpturii tale sensibile. Nu puteam să te privesc în ochi atunci când o falsă vină de care nu mă puteai disculpa, s-a ivit între noi doi. Am zis în mine să nu


_________________________________________________________________________________________________ La sfârşitul lui februarie 1982, s-a


anunţat că laureatul premiului „Cununa de aur“ de la Struga este Nichita Stănescu din România. La- nceputul lui martie al anului 1982, am fost la Bucureşti. Cu domnul Dumitru M. Ion, am dat pe la Uniunea Scriitorilor şi-acolo, în culoar, am dat de Nichita Stanescu. Imediat, Dumi- tru M. Ion m-a prezentat şi când i-a spus că sunt din Scopie, s-a bucurat nespus de mult. Eu l-am felicitat pentru premiu. În august, al aceluiaşi an, după sfârşitul festivalului de la Struga, iarăşi m-am întâlnit la Scopie cu Nichita Stănescu, dar n-am stat de vorbă, pentru că în jurul lui se învârteau un muşuroi de scriitori şi alţii de alte feluri de slujbe, pentru că aşa era pe atunci. Nichita Stănescu a fost şi e şi azi mult iubit şi de scriitori, dar şi de lume, pentru că el era şi drăguţ ca figură. Puţini sunt poeţii care au câştigat premiul Cununa de aur şi să rămână aşa de mult în memoria macedonenilor. Atunci am auzit o „poveste“ cum se


traducând o poezie de a lui Stănescu în aromâna, cu rugăminte să fie publicată.


ÃNVIRNAT CÃNTIC DI SIVDAI (Trist cântec de dragoste)


comportaseră „prietenii“ lui Nichita Stănescu în zilele cât au fost pe lângă el şi cu el la toate întâlnirile. Nu ţin minte exact cum a fost, dar de mare invidie, cineva (sau mai mulţi) din delegaţia româneascã a(au) luat cu el(ei) şi un craniu de om mort şi o coasă şi l-au speriat pe Nichita, prevestindu-i moartea, ceva şi ce s-a întâmplat după câţtiva ani. Poate că Dumitru M. Ion şi Carolina Ilica îşi mai aduc aminte mai bine de „sinistra poveste“. Îmi fac şi eu datoria,


16


Mash bana-a mea va s-moarã ti mini dealihea, Vãrãoarã. Mash iarba lu shtii nostul a loclui. Mash sãndza-a mea lji-u dor, didealihealui, Ti inima-a mea, anda u-alasã. Era-i analtã, tini eshtsã-analtã, Caimolu-a meǔ easti-analtu. Yini hopa-anda psescu caljlji. Yini hopa-anda sã-nvicljeadzã aftumubiljli. Yini hopa-anda da ploai-aratsi Shi muljerli tuti-l poartã caplu-a tàǔ Shi fustànjli-a tali. Yini shi-un pulj mari, albu, Cari-ǔ oauǔã pi tser luna. DINA CUVATA


_________ Foto: Dina Cuvata la bustul lui Constantin Belemace,


trubadurul


naţional al aromânilor şi autorul imnului naţional al aromânilor.


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88