Pentru călătorul grăbit, Săcele este Pentru comunitatea dintr-un oraş


nu prea mare, fie el şi municipiu, apa- riţia unui volum care îi este dedicat în exclusivitate reprezintă un adevărat eveniment. E şi cazul lucrării colegilor Nagy János şi Miklós Levente, Ghidul turistic al zonei Săcele10, cu subtitlul „Trasee turistice, monumente istorice, lăcaşuri de cult, pensiuni, restaurante, hărţi, informaţii de călătorie utile”. Re- dactarea în trei limbi – română, ma- ghiară şi engleză – cuvântul-înainte şi postfaţa fiind traduse şi în limba fran- ceză, face ca scrierea să devină acce- sibilă unui public cât se poate de larg. Volumul este rodul colaborării dintre doi profesori, un istoric şi un economist, originari din Săcele. Nefiind la prima carte, prof. Nagy János este de-acum un nume consacrat; precedentele sale lucrări au ca subiect Istoria satelor săcelene între secolele X-XX şi, respectiv, Preoţi şi profesori în jocul Siguranţei şi al Securităţii. În acest context, atragerea tânărului şi entuziastului prof. Miklós Levente, de la catedra de turism şi servicii a Grupului Şcolar de Turism şi Alimentaţie Publică din Braşov (comasat ulterior cu Colegiul Naţional Economic „Andrei Bârseanu” din Braşov), care debutează editorial cu această ocazie, reprezintă, deopotrivă, o mână întinsă viitorului şi o respiraţie proaspătă în abordarea unei teme de interes pentru publicul de toate vârstele. De altfel, prof. Miklós Levente este nu numai coautor al textului lucrării, ci şi realizator al fotografiilor – pentru că volumul beneficiază de numeroase ilustraţii (mai mult de 166 de imagini) – precum şi tehnoredactor. Echipa îi mai cuprinde pe Dumitru Chiriţoiu – referent de specialitate şi semnatar al cuvântului-înainte, director general al revistei „România Turistică”, cei doi autori fiind cunoscuţi şi în calitate de redactori ai respectivei publicaţii –, protopopul Dănuţ Gheorghe Benga (colaborator), Nicolae Munteanu (corectura), Gabriel Virgil Corbescu (traducerea în limba engleză), Csurulya Árpád (coperta). Postfaţa îi aparţine profesorului Liviu Dârjan.


10 NAGY János, MIKLÓS Levente, Ghidul turistic al zonei Săcele. Négyfalusi turistakalauz. Săcele Travel Guide, Săcele – Négyfalu – Săcele, 2011, 202 p. + 81 p. foto


un orăşel (totuşi, abia atinge 30.000 de locuitori) din vecinătatea Braşovului, situat la est-sud-est de marele oraş, la interecţia DN 1A – care, de altfel, mai nou, ocoleşte Săcele pe centura exte- rioară – cu DN 1. Întâia dată, Săcele (de la „săticele”) apare menţionat spre sfârşitul sec. al XV-lea, în fapt fiind vorba de şapte sate arondate aceluiaşi domeniu nobiliar – Baciu (Bácsfalu), Turcheş (Türkös), Cernatu (Csernát- falu), Satulung (Hosszúfalu), Tărlun- geni (Tatrang), Zizin (Zajzon) şi Purcăreni (Pürkerec). Într-o perioadă în care evocarea unor aspecte din trecut, pe alocuri, rămâne o problemă sensibilă, este onorant şi în perfect consens cu deontologia profesiei de dascăl că cei doi cercetători, ambii de origine maghiară, pe baza izvoarelor istorice, stabilesc după cum urmează: ‹‹În timpul stăpânirii maghiare, satele sunt menţionate ca septem villae valacheles (cele şapte sate româneşti). Numele „Săcele” este menţionat


pentru prima dată într-o scrisoare a voievodului muntean Vlad Călugărul (1482-1495) către magistratul Braşo- vului, necunoscându-se denumiri în maghiară, ceea ce dovedeşte originea română a teritoriului şi a băştinaşilor săi.›› Cei mai vechi locuitori au fost ciobani români („mocani”), lor adău- gându-li-se agricultori maghiari (cean- găi). Pe coperta volumului sunt reproduse imaginile Monumentului Reîntregirii Neamului din Cernatu („cel mai important şi cel mai frumos monument din Săcele”), precum şi a Monumentului istoric din timpul revoluţiei maghiare de la 1848-1849. O dovadă în plus că „La Săcele convieţuiesc în pace şi bună înţelegere etniile română şi maghiară.” În 1950, Baciu, Turcheş, Cernatu şi


Satulung s-au unit sub numele de oraşul Săcele. Din 2000, oraşul are statut de municipiu. Din punct de vedere administrativ, oraşului îi aparţin şi cătunele Subobrej, Tei (cu numai 15 case, a aparţinut în trecut comunei _______________________________


_______________________________ Hărman), Gârcini, Şanţuri şi Baba- runca. În prezent, din totalul locuito- rilor, 71% sunt români, 23% maghiari şi 6% rromi. Din punct de vedere confesional, populaţia este formată din ortodocşi, de asemenea din evan- ghelici, romano-catolici şi reformaţi. De altfel, cu 15 lăcaşuri de cult, pentru categoria sa, la nivel naţional, muni- cipiul pare să înregistreze un adevărat record. Se adaugă un număr de şapte troiţe ortodoxe. Între cele 17 personalităţi marcante


ale oraşului – Alexandru I. Lapedatu, istoric şi om politic liberal, ministru al cultelor şi artelor, precum şi preşedinte al Academiei Române (1935-1936), care a sfârşit în închisoarea de la Sighet; fratele său geamăn, Ioan, profesor de economie, de asemenea academician, a ajuns ministru de finanţe şi guvernator al Băncii Naţionale a României. Liceul Teoretic, cel mai bun din oraş, poartă numele George Moroianu – economist şi diplomat, rector al Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale de la Cluj (1929-1936). Evident că nu lipsesc nici personalităţile de origine maghiară: Gödri János, Simon István, Zajzoni Rab István, Ioan Istók, Ştefan Fóriş (prim-secretar al PCR în anii 1940-1944!), Papp Béla. În zona Săcele activează nouă asociaţii culturale şi turistice, inclusiv Asociaţia Cultural-Sportivă „Izvorul”, înfiinţată în 1922, relansată în ultimele decenii şi editor al revistei „Plaiuri Săcelene”. În afara celor foste şapte sate – în


prezent municipiul Săcele, căruia i se adaugă satele Tărlungeni, → Prof. univ. dr. NICOLAE LUPU Academia de Studii Economice din Bucureşti


Scriitori acasă la actorul şi scriitorul Darie Magheru, în Săcele, în 2009


58


Membru al Asociaţiei Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism din România


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88