PARTEA A III-A
CEALALTĂ JUMĂTATE A POVEŞTII
Se confesează: -Chitrita Devi (sora lui
Maitreyi), -Shangamitra Sarkar, -Bhavani Ganguli, -Rupa Sen (nora lui Maitreyi) –
fragmente, -Priyadarshi Sen (fiul lui
Maitreyi), Adelina Patrichi. Adelina Patrichi se destăinuie: în
anul 1996, a plecat pentru prima dată în India, cu o misiune pentru TVR 1. Un gând ascuns al Adelinei Patrichi era de a o întâlni pe Chabu, sora cea mică a Maitreyiei Dévi, pe numele ei adevărat Chitrita Dévi. Deşi se credea că Chabu murise, aceasta era vie şi trăia împreună cu soţul ei într- un superb apartament din Ballygunge. Indienii nu îl iubeau pe Mircea
Eliade, el vorbise liber despre felul cum o sedusese pe fiica celebrului filozof Dasgupta, or pentru ei asta era prea mult. Se credea chiar că Eliade a murit orb. Nu numai că nu se dorea a se vorbi despre cartea lui Eliade, dar liceenele vorbeau foarte frumos despre cartea Maitreyiei. În cartea lui Eliade, micuţa Chabu moare, deşi ea este, de fapt, singura supravieţuitoare. Adelina Patrichi este primită în
vizită de către Rupa Sen şi de soţul ei, ea trece printr-o Calcuttă fierbin- te, în prag de răzmeriţă. „Casa este frumoasă, într-o
grădină indiană, la capătul unei alei lungi, mărginită de copaci. Este momentul îngemănării zilei cu noaptea, scurtul crepuscul tropical. Facem câţiva paşi spre intrare şi când ajungem la uşă ne învăluie întunericul. Următoarea lumină de zi mă va găsi acasă, în România.” La constatarea mirată a Adelinei
Patrichi că nu se aşteptase ca Mircea Eliade să nu fie iubit în Bengal, căci Maitreyi era extrem de iubită în România, iar Eliade nu a făcut decât să comită o indiscreţie, de care nu şi- a dat seama, deoarece era grăbit să
intre în cursa pentru un premiu foarte mare de bani, Rupa Sen se mărturiseşte. A găsit în Maitreyi o femeie „cu
personalitate vulcanică”, avea un calibru uriaş, citea enorm şi avea o memorie uriaşă, grozavă. Avea o „energie inepuizabilă”. Încă din zori se apuca de treabă – de citit, de scris, de grădinărit sau de întâlnirile pe care le avea. Bineînţeles că avea grijă şi de ceilalţi, era dedicată familiei. Maitreyi dădea viaţă casei lor. Societatea nu era permisivă, deci la aflarea veştii că „Maitreyi” fusese publicată, a suferit enorm. A vrut să dea o replică prin publicarea unei cărţi despre „adevărata Maitreyi”. Despre soţul Maitreyiei, Rupa Sen
vorbeşte ca despre un om luminat, de o inteligenţă extraordinară, Maitreyi era venerată, divinizată de el, o înţelegea în profunzime, o iubea, o respecta, o sfătuia întotdeauna, nu o lăsa să sufere din indiferent ce motiv, dimpotrivă, îi oferea un confort sufletesc deosebit. Maitreyi se putea sprijini pe el. Rupa Sen vorbeşte despre moartea
Maitreyei, din cauza unui infarct, în 4 februarie, la 10 ani de la moartea soţului ei. A murit repede, după o ischemie de care suferea de ceva timp. Priyadarshi (fiul lui Maitreyi)
vorbeşte despre ea ca despre o femeie foarte erudită, în diverse subiecte. În discuţiile Adelinei Patrichi cu
Cristina Scarlat, se regăseşte despărţirea temporară a celor din familie de Maitreyi, după plecarea lui Eliade, apoi măritişul ei rapid. Tatăl Maitreyiei a procedat asemănător lui Eliade, mai târziu,
30
marele filozof Dasgupta şi-a lăsat soţia şi copiii pentru o studentă, devenită apoi soţia lui, Surana Dasgupta. Chitrita Dévi, sora lui Maitreyi, rupsese relaţiile cu Maitreyi tocmai din cauza celor două cărţi, a imaginii care i se crease. Este sfârşitul volumului, urmat de
o parte a IV-a, fotografii. PARTEA A IV-A Volumul se încheie cu Partea a IV-
a, „Dosarul foto” care cuprinde Afişe, Coperte, Cadre filmate şi Fotografii (din arhiva familiei lui Maitreyi). Aşa cum apar, fotografiile sunt:
1. Mircea Eliade în casa familiei Dasgupta. 2. Cartea „Maitreyi” în bengali (numele „La Nuit Bengali”, împrumutat de la ediţia franceză, este scris cu caractere bengali), japoneză, cehă, franceză, italiană, germană. 3. Maitreyi, înainte de publicarea primului volum de poezii, „Uddhitta”, despre care Eliade scria, în romanul său, că fusese primit ca o adevărată revelaţie. 4. Cele două romane gemene, scrise de Eliade şi Maitreyi, în spaniolă şi poloneză. 5. Chitrita Dévi (sora lui Maitreyi Dévi), cu numele de alint Chabu. 6. Cărţi publicate de Chitrita Dévi. 7. Adelina Patrichi, autoarea documentarului „Eliade şi Maitreyi – Dragoste sau foc de paie?”, cu Chabu (sora lui Maitreyi) şi indianistul Vlad Şovărel, surprinşi în timp ce Chabu le citeşte din poeziile ei (martie 1996) şi cu Priyadarshi şi Rupa Sen (fiul şi nora, martie 2007), cu fotografia lui Maitreyi în fundal. 8. „The Bengali Night”, filmul lui Nicholas Klotz, cu Hugh Grant în rolul lui Allan (Eliade, turnat în Calcutta în iarna 1987-1988, imediat după moartea lui Eliade). 9. Afişul filmului „Hum dil De Chuke Sanam”, al lui Sanjay Leela Bansali (1999), difuzat la noi cu titlul „Din toată inima”, ecranizare nedeclarată a romanului lui Maitreyi. 10. Orfelinatul pe care l-a deschis Maitreyi în anul 1972. Cartea
demonstrează că
„Dragostea nu moare niciodată!” sau, parafrazându-l pe Marin Preda, „Dacă dragoste nu e, nimic nu e”! CARMEN MOLDOVAN
Page 1 |
Page 2 |
Page 3 |
Page 4 |
Page 5 |
Page 6 |
Page 7 |
Page 8 |
Page 9 |
Page 10 |
Page 11 |
Page 12 |
Page 13 |
Page 14 |
Page 15 |
Page 16 |
Page 17 |
Page 18 |
Page 19 |
Page 20 |
Page 21 |
Page 22 |
Page 23 |
Page 24 |
Page 25 |
Page 26 |
Page 27 |
Page 28 |
Page 29 |
Page 30 |
Page 31 |
Page 32 |
Page 33 |
Page 34 |
Page 35 |
Page 36 |
Page 37 |
Page 38 |
Page 39 |
Page 40 |
Page 41 |
Page 42 |
Page 43 |
Page 44 |
Page 45 |
Page 46 |
Page 47 |
Page 48 |
Page 49 |
Page 50 |
Page 51 |
Page 52 |
Page 53 |
Page 54 |
Page 55 |
Page 56 |
Page 57 |
Page 58 |
Page 59 |
Page 60 |
Page 61 |
Page 62 |
Page 63 |
Page 64 |
Page 65 |
Page 66 |
Page 67 |
Page 68 |
Page 69 |
Page 70 |
Page 71 |
Page 72 |
Page 73 |
Page 74 |
Page 75 |
Page 76 |
Page 77 |
Page 78 |
Page 79 |
Page 80 |
Page 81 |
Page 82 |
Page 83 |
Page 84 |
Page 85 |
Page 86 |
Page 87 |
Page 88