Ziarul „Făclia” din Cluj:


„Formaţia artistică a colectiviştilor din satul Gîlgău, raionul Zalău, s-a reîntors recent de la Bucureşti cu un mare succes: cucerirea locului I pe ţară şi a titlului de laureat al celui de-al III-lea Festival bienal de teatru «I. L. Caragiale». În pregătirea formaţiei artistice amintite, alături de prof. Ştefan Goanţă şi celelalte cadre didactice din localitate, un sprijin susţinut şi calificat au mai dat şi tovarăşii Alexandru Marius, artist emerit, de la Teatrul Naţional din Cluj, şi Mircea Suciu, metodist principal la Casa Regională a Creaţiei Populare.” Revista „Teatrul” nr. 1 din


ianuarie 1963: „În straiele lor pitoreşti împodobite cu cusături, colectiviştii din Gîlgău, îndrumaţi de profesorul Ştefan Goanţă, ne-au oferit un excepţional montaj, cor vorbit, armonios, de o mare forţă emoţională. Am dori ca acest suflu poetic şi acest vibrant mod de exprimare să le întâlnim în cât mai multe din montajele viitoarelor competiţii.” Pe coperta a IV-a a revistei:


„Moment din montajul literar- muzical prezentat de Căminul Cultural Gîlgău, reg. Cluj ( Premiul I, medalia de aur şi titlul de laureat al celui de-al III-lea Festival bienal de teatru de amatori I.L. Caragiale”) Trebuie subliniat că bestialitatea


regimului s-a extins asupra întregii familii. Au fost răspândiţi prin ţară, la Bacău, Braşov, Satu-Mare, rămânând în Craiova doar fratele mai mare, iar mama trimisă în cel mai îndepărtat cătun să profeseze ca învăţătoare, casa părintească fiind naţionalizată. Dorinţa de a fi aproape, de a se


sfătui i-a adus pe toţi, la un sfârşit de an, la Gâlgău. Aici au petrecut un revelion de neuitat, venit parcă să acopere măcar parţial rănile sufleteşti ale familiei provocate de regimul bestial care se înstăpânise în ţară. Pe lângă oamenii ospitalieri,


Ştefan Goanţă a descoperit la Gâlgău frumuseţile naturii. L-au încântat stâncile de la Cheturi, Sărata, Dumbrava, mărturie fiind imaginile surprinse la sfârşitul anului 1961, când l-au vizitat surorile, fraţii şi cumnaţii la Gâlgău. Dar prezenţa lui Ştefan Goanţă la


Şcoala Elementară de 7 ani din Gâlgău nu a însemnat numai


activitate la Căminul Cultural, ci, în primul rând, o activitate şcolară de înalt profesionalism, desfăşurată de un dascăl înnăscut, un pedagog desăvârşit şi un om de cultură pe măsură. În această perioadă, domnişoara


profesoară Viorica Oţelia, inspector de specialitate – limba şi literatura română, a organizat aici cercuri pedagogice, schimburi de experienţă, popularizând activitatea complexă a unui profesor suplinitor pe care hazardul l-a adus în acest colţ de ţară.


Cu toată împotrivirea, probabil


şi datorită influenţei profesoarei Oţelia, a plecat din Gâlgău înainte de încheierea anului şcolar 1962-1963. Devine, cum spun documentele, metodist-instructor la Casa Raională de Cultură din Zalău, unde va rămâne până în toamna lui 1964. Aici, la Zalău, i se creează minimele condiţii pentru desfăşurarea activităţii teatrale, pasiunea lui de o viaţă.


Cu sprijinul directorului Casei


de Cultură, prof. Leontin Bordaş, pune în scenă piesa „Io, Mircea Voievod”, de Dan Tărchilă, în care va interpreta şi rolul principal. „Spectacolul făcut cu dragoste, cu multă dragoste” (Maria Vesa) a fost reluat cu altă distribuţie în anul 1980. „În rolul lui Mircea, Ştefan Goanţă creează un personaj de mare forţă, tandru şi aprig, patetic şi interiorizat, convingând, emoţio- nând.” („Năzuinţa”, 18 octombrie 1980). Tot în această perioadă, este


regizorul spectacolului cu piesa „Omul care a văzut moartea”, de Victor Eftimiu, în care a interpretat rolul vagabondului. Sunt zile şi nopţi minunate, după


propria-i mărturisire, alături de prieteni fermecători: Viorica Oţelia, Constantin Cobârzan, Gheorghe Decanovici, Andrei Babylon şi mulţi alţi iubitori de cultură. La Casa Raională de Cultură din


Zalău, ia naştere şi cenaclul „Ioniţă Scipione Bădescu”, care face posibilă întâlnirea iubitorilor şi creatorilor de literatură din tot raionul, apoi din judeţul Sălaj, şi de cele mai diferite profesii, de la asistent veterinar, la medic uman, de la elevi de liceu, la profesori şi învăţători, muncitori etc.


66


Frecventa acest cenaclu şi


medicul Căpraru din Crasna, autor de epigrame: Doctorului Ştefan Căpraru, Calamburgiu din bisturiu


Restanţe în stanţe De rimele pentru Goanţă Să fugi ca de-o Babă Cloanţă, Care are-o tărăboanţă Şi muşcă în stilul Goanţă. Potrivirea n-o mai cânt Că rime doar astea sînt. De vrei să-mi mai dedici stanţe Să ştii, restu-s asonanţe Şi e treabă, vezi, matale De cultură „generale”, Iar noi facem poezie, Nu ca alţii... căprărie.


À PROPOS DE BISTURIU I


O mie de virtuţi are un bisturiu, Dar al matale umblă cu trombonul. Cum poate să-mi cioplească mie un sicriu Când dumitale nu-ţi ascute nici creionul?... II


Scalpelu-ţi taie-n carne vie Şi, bărbăteşte, sângerează, Dar pixul ţine-l în cutie, Că-i încă prunc şi... lăcrimează.


În dorinţa de a evita climatul de


muncă din cadrul respectivei instituţii, presat de cei din conducerea partidului cu diverse probleme de ordin politic, urmărit de „dosar”, în anul 1964, cere să fie trimis în învăţământ în locul cel mai dificil din judeţ şi este trimis la Şcoala Generală din comuna Cizer, unde va îndeplini şi funcţia de director. Intenţionând să încheie, formal, cât mai repede problema studiilor, ieşind apoi de sub spectrul unei noi exmatriculări, urmează şi obţine diploma de absolvire a Institutului Pedagogic din Cluj- Napoca, secţia Limba şi literatura română, mărturisind că a obţinut licenţa în limba şi literatura română la Cluj cu „ceea ce am învăţat în cei doi ani la Bucureşti”. Există oare o explicaţie că, la Cluj, a fost admis, iar la Bucureşti nu a fost reînmatriculat?! Toate nedreptăţile ce i se fac izvorăsc din ignoranţa şi suficienţa lumii în care îi este dat să trăiască şi să muncească, dar aceasta a fost neşansa lui.


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88