Bucurie albă


Nu surpaţi malul ars al Dunării Moesice cu alunecări neprevăzute Nu întrerupeţi firul luminii desfăşurat vremelnic pe ape ca o permanentă veghe a bucuriei albe Nu aruncaţi cu pietre în apele limpezi ca puritatea gândului de copil spre a nu vă schimonosi chipul şi pentru a nu trezi vârtejul din adâncul apelor cu spargere surdă la ţărm


Am devenit insulă


Ape au inundat către mine pietrificată am devenit insulă. Mă îndeletnicesc cu împletitul razelor sub formă de cunună pentru a încorona zeii cerşetorii, poeţii...


Am crescut prin fântâni


M-am târât ca iedera. M-am agăţat de morminte. Am crescut prin fântâni bâjbâind adâncul. M-am târât peste umbre. M-am târât peste timp


Vremea trece prin vene


M-ai întrebat tu, corpule, de ce vremea trece


prin vene, caldă ca vara fierbinte iluzie a vieţii pierdută în ape ?


Surâsul tristei Veneţii


Nu-ţi cunosc chipul L-am pierdut S-a deformat. Te-am căutat cu ploaie de priviri cu viaţa în mâini cu surâsul tristei Veneţii în inima oceanului. Nu erai...


Arca


Vântul roşiatic ondulează viaţa ca o frunză. Arca pluteşte nesigur navigând în plânsetul lumii. Umerii se năruie ca malurile albia ochiul. Lacrima lumii curată se sparge Nu surpaţi malul


Pernă cu amintiri, albă, pe valuri


Pernă cu amintiri, cu vise pluteşte pe apa sâmbetei,


Stănescu” din Ploieşti, înfiinţată în urmă cu vreo douăzeci de ani.


Atmosfera caldă a muzeului în care totul este


aranjat cu mult gust, rafturile cu cărţile poetului şi biblioteca familiei, tablourile, fotografiile, totul este completat prin excelenţă cu înregistrările video atât de inspirat prezentate în sala documentară. După ce a revăzut chipul poetului şi l-a ascultat vorbind, vizitatorul părăseşte muzeul având în suflet cuvintele lui Nichita: „Prefer privirea înainte” sau „Nevoia noastră fundamentală este


21


albă pe valuri, încet unduind lumina viaţa ascunsă în perna cu aer adormită pe veci. ………………………… însăşi viaţa navighează pe apa sâmbetei pletele îmbrăţişând închipuiri de noapte prealucitoare năluciri de somn cu mii de feţe schimbate


Pernă de ploaie


Am căzut pe o urmă de vânt pe-un covor de frunziş pe o pernă de ploaie am adormit...


Păsări cu aripi de gheaţă


Mi-au înflorit degetele în această iarnă. Palma s-a transformat în cuib pentru păsări cu aripi de gheaţă...


În pătratele rotunde


Negre lacrimi în pătratele rotunde Suflet alb în ceaţa verde Strigăt mut în toamna curbă Mor cuvintele născute pe nisipuri şi pe ape Păsări curbe cresc din mare noaptea moare alb încet toamna curbă plânge seceta iubirii reci Alb şi rece se topeşte


sufletul rotund în toamnă cheamă păsări zbor de viaţă şi de moarte în pătratele rotunde. Dorm copacii fără ramuri vis ascuns la rădăcină umed zâmbet pe cărări cu stropi de vise mor şi petele albastre înecate-n sunet trist.


De vorbă cu Romana (un fel de interviu)


– Ce este zidul? sprijin, protecţie, stabilitate, taină, noapte. Sunt umbra lui. E moartea însăşi pentru tine.


– Ce este marea? loc tainic, desfăşurare, risipă de spaţiu, hăul, adâncul orbitor pe ţărmul mării sunt la mijloc, absurdă mediană Marea e viaţă pentru tine


Muguri de apă


Sunt cerşetor-plantă la marea cea moartă. Din umeri cresc acvatice plante muguri de apă pământ amar mâna ca melcul găoace. Tălpile rădăcini de calvar. SUZANA


FÂNTÂNARIU


_________________________________________________________________________________________________ → Organizatoarea întâlnirilor este Fundaţia „Nichita


nevoia de timp. Principalul nostru drept este dreptul la timp”.


Încet, ne îndepărtăm de casa în care a fost


descoperit sensul iubirii. Nichita rămâne în noi. Rămâne al nostru prin opera lui. „În urma mea rămân cuvintele mele...”, spunea Nichita. Cuvintele lui ne urmăresc şi ne amintesc mereu, recitindu-i opera, cine a fost Nichita Stănescu, poetul care, la decernarea unui mare premiu, îşi mărturisea crezul artistic: „prin încoronarea unui om care visează şi gândeşte în limba română, se adevereşte, încă o dată, spiritualitatea plină de dor şi dumnezeiască a poporului român” (Ars poetica, în volumul citat, p. 118).


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88