Poem


În rana mea nu poate locui oricine o noua mască drastic riscantă aprinde șanse interpretative pentru a înțelege și scapătă recuperând în întregime urmele din mărunțime să păstreze versul și contextul


ploaie de licurici în ceața dimineții deghizată în veșmânte inocente răsucește ochii asumând intenția secundă și fractura fecundă și mă întreabă de ce plac explicate lucrurile


înca miros a sânge și regret strecor un decor fără siguranță între caricatură și portret taina e minunată pentru că e taină nu se cade deslușită, ea se cere trăită și am să-i caut ritmul să-l frâng pe cântare și-n formula muzicală să aud tonul și mesajul vremuind pe ecranul din artere și vene truda,umbletul ori vitejia nu te fac mai breaz când poți trăi o viață fără a fi treaz


încă miros a murmur durut pe pânza fără ramă cenușă albă aș fi vrut strecor de luni confesiuni într-un bloc


determină conţinutul , ci invers. Tensiunile interne sunt cele care, prin cristalizare, fixează învelişul încetul cu încetul. Întrebare: Pictura ta trebuie inte- rpretată ca “o cale spre Centru” ? Daniela Caraman: În procesul ei, creaţia va semăna cu evoluţia embrionului care este ex-centrică, şi nu va mai aduce deloc cu aceea a inteligenţei, care este concentrică. Pentru ca opera să trăiască trebuie să fie străbătută de un mare suflu, aerul să circule prin toate elementele care o constituie , ea trebuie să poată face concurenţă unui organism. Embrionul are o şansă pe care pânza nu o are: să se dezvolte conform unei structuri care este previzibilă, cu toate că nu-i determinată. Dar pânza, după aruncarea sămânţei, nu începe să se înmulţească. Artistul e cufundat într- o încurcătură complet diferită de


de ramură bandaju-i ca un tăiș ce-ndură arsură în cardiogramă nu pot să mă astâmpăr deloc și calc picătura ritmului pe loc timpul urcă cu o piatră de râu și coboară cu sânge rece pe brâu mă gândesc la anii promiși și cum întizi mâna spre iriși cum zboară scurgerea fumului printre crini iluziile peste orga de lumini


în rana mea nu poate locui oricine nota de la baza neînceputului este geamăt de solitudine


poem- din agresiunea degustării


mai am o stea de răsărit la miezul nopții să-mi cumpene în raza ei puterea mea și-a sorții pe când destinul troienind tâmpla pribeag și eu voi fi înșiruire fără drag să-mi scuture curaj în larg


să nu-mi pară norocul joc, zarurile hazard și foc să-mi fie haina gândului glas verde la poarta cuvântului și întorcându-mă -n cântare cu valul dintr-o suflare să cresc un stol de rânduri să are


adevărul în scânduri Vin Floriile


Prin noaptea vișinie Șoptind bujorilor în decolteul de la ie Vin Floriile Cu Sărbătorile Pascale Din adâncul cerului cu stele albastre căzătoare


vântul de duminică înfioară castelele de borangic ridicând florile spiralat din izvorul cosmologic


pe podul vlăstarilor din Ierusalim chipul spălat de mâna de salcie stă într-o rugăciune fără de sfărșit tribut întoarcerii din pruncie vin Floriile te îmbrățisez lumină cu degete de primăvară IULIA PAŢIU


________________________________________________________________________________________________ Nu mai este forma cea care


aceea pe care puteau să o cunoască predecesorii săi: nu el e acela care conduce evoluţia operei sale, nici nu trebuie. Singura lui munca, covârşitoare de altfel, constă în a da atenţie tendinţelor pe care opera


însăşi le poate manifesta şi favoriza. Printre trăsăturile care s-au îmbulzit la prima etanşă care va învinge asupra celorlalte şi ce le va antrena pe celelalte sau le va face să dispară ? La asemenea întrebări nu există alt răspuns decât acela aşteptat de la pată sau linie. Artistul rămâne acela care înfruntând absurdul şi incoerenţa şi expunându- se la cele mai mari riscuri, impune ceva ce seamănă, mai curând cu un ordin, un ordin dinamic ale cărui trăsături însemnate se vor manifesta mai târziu…


84


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88