Jurnal (VII)


scoate şi mi-o pune pe trotuar. Eu înlemnesc. ,,Ăştia ori îşi bat joc de mine, ori


ce mama naibii‟‟. Gata să răbufnesc, mă înfig în el.


N-apuc să dau drumul la presiune, că umflă bagajul şi-l pune în alt autobuz. Din uşa deschisă îmi zâmbea ,,utecista‟‟. - Sir zice, acesta e autobuzul spre


Mui Ne. Rămas fără aer, nu ştiam ce să


După ceva timp, autobuzul se


urneşte din loc dar, peste câteva minute, se opreşte şi utecista vine la mine. Tot timpul comunica cu nu ştiu cine prin fraze scurte, guturale. - You, zice, change the buss, şi-


mi face semn s-o urmez. ,, Păi bine deşteapto, dacă tot


trebuia să cobor atât de aproape, nu era mai bine să stau mai în faţă?‟‟, o apostrofez în gând în timp ce mă strecuram pe intervalul strânt. Ajuns pe trotuar, mă ia în primire altă fetişcană, care-mi arată un alt autobuz. Mă conformez şi ajung tot pe un loc spre spate în maşina plină ochi.


,,Asta e băiatule dacă mergi la


economic....mai bine luai avionul...‟‟ Greoi, autobuzul s-a urnit şi s-a


înfipt în trafic. Avea ce-i drept aer condiţionat, era curat, dar era plin....şi nu ştiu de ce, mi se părea că pluteşte o atmosferă soldăţească, cazonă. N- am apucat bine să mă obişnuiesc cu gândul, că tipul care încărcase bagajele vine la mine şi-mi face semn să-l urmez. ,,Să vezi că-mi dă un loc în faţă‟‟


mustăcesc. Autobuzul trage pe dreapta,


deschide uşa, tipul îmi face semn să cobor. ,,Ei drăcia naibii‟‟... N-apuc să gândesc mai departe,


că tipul deschide cala de bagaje şi-mi face semn. Eu îi arăt valiza, el o


mai zic. Fata îmi face semn s-o urmez şi mă plasează undeva la mijloc, pe scaunul de la culoar. N-am mai avut putere şi nici chef să mai vorbesc. Mai târziu, am aflat în vorbă cu alţi turişi că vietnamezii nu dau intenţionat locurile din faţă turiştilor străini, ci numai vietnamezilor! Având în vedere că turistul mai vrea să facă o poză sau să filmeze, că doar de-aia a venit acolo, chestia mi s-a părut o atitudine de neam prost. De camionagii cu damfuri, mai bine zis. Să ne înveţe ei pe noi capitaliştii, ordine şi disciplină. M-am aşezat obosit. Autobuzul a luat-o din loc şi peste puţin timp a intrat pe magistrala de nord. Un râu de motorete curgea paralel cu noi, dar nu aşa...firav, ci în forţă. Am numărat front de până la 10 vehicule care mergeau ,, umăr la umăr‟‟ pe banda specială pentru ei. Toţi purtau căşti! Când vreunul se sătura de mers colectiv, accelera, ţâşnea printre colegii de trafic şi strecurându-se, o lua printre autobuze şi camioane grele fără să-i pese de mugetele claxoanelor. Erau ca o mare de capete cu căşti. Mai bine zis, ca o armată de furnici care curge ca un şuvoi, armată acompaniată de claxoane. Parcă toţi aveau degetul pe claxon. Era o cacofonie de nedescris! Nu ca în India, dar pe acolo... Mi-am scos din rucsac dopurile


speciale pentru urechi, mi le-am înfundat bine şi m-am lăsat liniştit pe spate. ,,Ei poftim de mai deranjaţi‟‟, le-


am zâmbit zeflemitor în gând. M-am cufundat imediat în lumea ciudată a ,, umbrelor de zgomot‟‟. Am aţipit cu ochii pe un copil de pe scaunul din faţă, care-şi lovea de zor tatăl în cap cu o păpuşă de pluş, ţipând de încântare. Ca într-un film mut. Când am redeschis ochii, primul lucru văzut a fost un mic deluşor de pământ roşu. Lângă el, un arbore cu frunze verzi, lucioase, de sub care atârnau nişte fructe ca nişte prune imense.


66


Culorile şi mai ales contrastul dintre ele m-au făcut să-mi sucesc gâtul. Prea târziu să le mai filmez.... ,,Lasă domnule, mai vin ocazii,


ce te-nfigi aşa!‟‟ Am pus camera pe stand by, dar ca un făcut, n-a mai apărut nimic. După ceva timp m-am plictisit şi tocmai închisesem din nou ochii, când, au apărut nişte cactuşi imenşi. Câmpii întregi, plantaţii de cactuşi la rând, ca viţa de vie la noi. ,,Te pomeneşti că vietnamezii fac


şi tequila‟‟, m-am gândit. Văzusem în Mexic ceva


asemănător dar ...parcă cactuşii ăştia nu erau agave. Arătau ca nişte caracatiţe verzi sprijinite de pari. Frunzele groase se lăsau unduind spre pământ. Erau zimţate, iar la vârful lor, din loc în loc creşteau nişte ,,mingi‟‟ cu ţepi. De diferite mărimi, mingiile aveau şi culori diferite, între verde şi galben, care la cele mai mari culminau cu violet. La primul popas am văzut într-un coş din nuiele împletite, mingiile. Mai mult ovale, ,,fructele dragon‟‟atrag în primul rând prin culoare. Ţepii erau de fapt mici frunzuliţe galbene îndoite spre înafară, care arătau a fluturaşi prinşi de corpul mov al fructului.Arătau ca nişte vieţuitoare din altă lume. M-am dat mai aproape de cineva care cumpărase ciudăţenia. Vânzătoarea a tăiat fructul în două, descoperind un miez alb-cenuşiu, presărat cu punctuleţe negre ceva mai mari decât seminţele de mac. Aspectul general era atractiv: verdele sau galbenul frunzelor, violetul cojii şi alburiul miezului pigmentat cu negru dădeau frumos, dar era şi ceva straniu. Imaginea tufişului arătând a caracatiţă la capătul braţelor cărora se umflau fructele, nu mă părăsea. ,,Acum să văd...cum îl


mănâncă...‟‟ Cumpărătorul a luat o jumătate


de fruct şi a apăsat coja spre interior. Miezul a ieşit afară frumos şi întreg. Arăta ca o îngheţată pusă într-o cupă. Apoi, tipul a muşcat pur şi simplu din fruct. N-a


scuipat nicio


sămânţă...nimic. ,,E... stai nene, că eu ce-oi


avea....‟‟ şi repede cumpăr unul. Vânzătoarea tot îmi punea pe cântar fructe mari...eu le dădeam jos de pe cântar fiindcă nu ştiam ce gust aveau, şi dacă luam unul mare şi nu-mi plăcea....


ALEXANDER BIBAC


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88