menirea de a aduna voluntari cu care,
sprijiniţi de armata ţaristă, să ajute la eliberarea armenilor din Imperiul Otoman. Un astfel de prototip este Misak
Torlakinian, care şi-a adunat în jurul său câteva sute de partizani. Aceştia au traversat ajungând până la Baturi, organizând la Tiflis o adevărată divizie de soldaţi, cărora la Erevan li s-au alăturat tinerii republicii armene. În anii '20, au organizat sub comanda lui Garo,
împreună cu
Şaham Natali, un corp special Haduc Marmin, apoi congresul Daşnac. Toate aceste încercări de a plăti
turcilor o poliţă veche nu au avut re- zultate. Lista celor implicaţi în geno- cidul armean era lungă şi numărau printre ei miniştrii, funcţionari superi- ori, căpetenii ale armatei otomane. Grupul armean care i-a urmărit pe
aceşti criminali se intitula ,,Nemesis'' (Zeiţa răzbunării). Peste ani, s-a format o altă asociaţie
,,Legiunea armeană'', care a recrutat bărbaţi - asociaţia fiind sub tutela nemţilor. Erau conduşi de Tateus Bedroniam, iar comandantul era în Olanda Din legiune au făcut parte membrii comitetului românesc, comercianţi, cerealişti ş.a Ei au luptat în rândurile armatei
germane, murind la încercuirea de la Stalingrad. Visul acestora de a recuceri Ar-
menia a fost utopic. Stalin, la rândul său, a propus armeniilor să emigreze în Armenia sovietică, în fapt a fost o nouă înşelăciune. Dovadă numeroşi armeni care au
emigrat şi-au găsit sfârşitul în Siberia. Republica Armeană s-a destrămat
şi apoi s-a împărţit, astfel că o parte din teritoriu a intrat în stăpânirea Georgiei şi alta la Azerbadjan. Autorul urmăreşte cu interes nu
numai evenimentele, transformările prin care ţara trece şi odată cu ea populaţia în general şi minoritatea armeană în mod special. Fiind în general comercianţi,
meseriaşi armeni păstrează tradiţiile poporului lor, căutând în acelaş timp să se adapteze. Cartea lui VARUJAN VOSGA-
NIAN este ,,mai mult decât o povestire - tragica istorie a poporului armean. Folclorul,
tradiţiile pe care le
descoperim în volumul de faţă sunt o frumoasă trecere în revistă a vieţii şi tragediei poporului armean.
Constanţa Abălaşei-Donosă, o
împătimită de Eminescu, pictoriţă, arhitectă, poetă şi scriitoare, în cartea ei „Avem nevoie de Eminescu”, editată de Nicolae Băciuţ, cu o Prefaţă de Î.P.S. dr. Casian Crăciun, ne înfăţişează cu peniţa şi penelul atmosfera de vis a operei eminesciene, aducându-ne în faţă portretele lui Eminescu, ale Veronicăi Micle, ale celor care l-au iubit şi au scris despre poet, peisaje din Ipoteşti, cu casa natală, aspecte din „Luceafărul”, din „Sara pe deal”, din „Floare albastră”, din „Somnoroase păsărele”, din „Sonete”, din „Lacul”, din „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie?”. Din „Povestea codrului”, din „Ce te legeni” etc., apoi imagini (grafică în peniţă) din Botoşani, cu bisericuţa Uspensia, colecţie de cărţi poştale cu poetul ilustrate cu fragmente din poeziile lui Eminescu. Trece apoi la cei care au scris sau
au iubit opera eminesciană şi pe Eminescu, începând cu Maiorescu, apoi cu Iorga, Ibrăileanu, Caracostea, D. Popoviciu, G. Călinescu, D.P. Perpessicius, T. Arghezi, Edgar papu, L. Blaga, C. Noica, Zoe Dumitrescu- Buşulenga, G. Vieru sau Ion Ionescu Bucovu, făcându-le portretele cu citate din operele scrise sau cu amintiri despre poet. Născută la Brăila, încă de mică a
îmbrăţişat arta şi în special pictura, absolventă a Institutului de Arhitectură „Ion Mincu”, Bucureşti,
82
PLASTICA
membră a Ligii Scriitorilor din România, debutează ca scriitoare în anul 1970, în „Convorbiri literare”, publică apoi în „Luceafărul”, revistele „Dunărea” şi „Ţara fagilor”, apare în antologii literare cu poezie şi proză. A făcut parte din Cenaclul
Literar „Mihu Dragomir”, unde a fost remarcată ca poetă, cu texte de o deosebită frumuseţe. În poezie cântă iubirea, natura cu toate frumuseţile ei, dragostea de ţară şi de pământul natal. A publicat
„Sonate”,
„Anotimpuri pentru prietenii mei”, „Amintiri care nu mor” etc. Poeta e prezentă şi pe net cu poezii de o tulburătoare zbatere sufletească, cultivând un lirism temperat, ăn care eul se desfăşoară în plenitudinea lui. Constanţa Abălaşei-Donosă se
remar-că în special prin talentul său de pictor şi grafician. Este membră a Asociaţiei Artiştilor Plastici din Târgu-Mureş, a Asociaţiei „Les artsit- pentre de Macon”, Franţa. A participat cu expoziţii personale în Brăila, Botoşani, Suceava, Galaţi, Rădăuţi, Putna, Dragomirna, Iaşi şi Târgu-Mureş. Apoi, în străinătate, în Franţa, Canada şi Republica Moldova. A participat cu expoziţii de grup în România, Franţa, Turcia şi Italia. A fost laureată a concursurilor de artă plastică şi grafică între 1982- 1988, cu patru premii întâi, două premii trei şi un Premiu Special al Juriului. Are lucrări de grafică şi pictură
în colecţii particulare din România, Grecia, Franţa, Italia, Canada, SUA şi Republica Moldova. Prof. ION IONESCU-BUCOVU
* Dorind să-şi exprime « nevoia
de Eminescu », Constanţa Abălaşei-Donosă a recurs la mijloacele care i-au asigurat dintotdeauna garanţia întâlnirilor admirabile. Simţindu-se în largul său
încercând să şi-l descopere sieşi pe Eminescu, ne-a dăruit din darul ce i s-a dat, dobândind astfel colţul de cer ce-i ocroteşte pe cei merituoşi. Rafinamentul interpretărilor
sale plastice sunt întru câştigul situării lui Eminescu într-un orizont continuu de vizibilitate şi actualitate.
NICOLAE BĂCIUŢ
Page 1 |
Page 2 |
Page 3 |
Page 4 |
Page 5 |
Page 6 |
Page 7 |
Page 8 |
Page 9 |
Page 10 |
Page 11 |
Page 12 |
Page 13 |
Page 14 |
Page 15 |
Page 16 |
Page 17 |
Page 18 |
Page 19 |
Page 20 |
Page 21 |
Page 22 |
Page 23 |
Page 24 |
Page 25 |
Page 26 |
Page 27 |
Page 28 |
Page 29 |
Page 30 |
Page 31 |
Page 32 |
Page 33 |
Page 34 |
Page 35 |
Page 36 |
Page 37 |
Page 38 |
Page 39 |
Page 40 |
Page 41 |
Page 42 |
Page 43 |
Page 44 |
Page 45 |
Page 46 |
Page 47 |
Page 48 |
Page 49 |
Page 50 |
Page 51 |
Page 52 |
Page 53 |
Page 54 |
Page 55 |
Page 56 |
Page 57 |
Page 58 |
Page 59 |
Page 60 |
Page 61 |
Page 62 |
Page 63 |
Page 64 |
Page 65 |
Page 66 |
Page 67 |
Page 68 |
Page 69 |
Page 70 |
Page 71 |
Page 72 |
Page 73 |
Page 74 |
Page 75 |
Page 76 |
Page 77 |
Page 78 |
Page 79 |
Page 80 |
Page 81 |
Page 82 |
Page 83 |
Page 84 |
Page 85 |
Page 86 |
Page 87 |
Page 88