P A G I N A 98


cunoscute: locuire, ansamblu de locuinţe, cartier sau habitat. Este analizată la mai multe scări spaţiale, în context istoric şi depăşind graniţele Bucureştiului prin plasarea în context european şi chiar internaţional, evoluţia locuirii, raportată la modelele teoretice descrise de literatura de specialitate. Individualizarea marilor habitate urbane


bucureştene se bazează pe o analiză multicriterială, care ia în consideraţie criterii arhitectural-urbanistice şi sociologice. Habitatele evidenţiate sunt analizate în funcţie de omogenitate, structurarea internă pe baza activităţilor economice, dinamică şi, în final, integrarea în macrostructura Capitalei. În acest context se acordă o atenţie sporită fluxurilor de populaţie, capital, materii prime şi produse, transport şi informaţie, dar şi elementelor de imagine urbană, definite prin conturarea imaginii întregului municipiu, reflectării acesteia în marile habitate şi al impactului său asupra structurării Capitalei. Studiul este continuat de identificarea


disfuncţionalităţilor existente, relevată de o analiză SWOT a marilor habitate urbane şi de identificarea posibilităţilor de reglare a acestora. Acest demers este încadrat în contextul istoric recent, marcat de perioada de dezindustrializare şi impacturile acestui proces, de efectele politicilor de dezvoltare urbană şi restructurare a marilor habitate, efectele acestora asupra revitalizării marilor habitate fiind introdus prin dilema „deziderat sau eşec”. Care sunt lecţiile învăţate din lucrarea d-lui


Gavriş? În plan teoretic, analizele efectuate demonstrează că o abordare ecosistemică, în care oraşele sunt sisteme optimal-deschise aflate departe de echilibru, nu este un deziderat, ci poate fi realizată, şi în acest sens conturează o metodologie de cercetare. În cazul Bucureştiului, un astfel de studiu ridică probleme aparte, generate de existenţa unor date incomplete, fragmentate, a căror analiză sistemică ridică probleme de corelare. De asemenea, cercetarea întreprinsă a demonstrat importanţa unor analize concentrate pe componenta umană şi pe efectele activităţii desfăşurate de oameni. În contextul unei analize sistemice, aceste rezultate demonstrează, o dată în plus, faptul că dinamica sistemelor ecologice puternic antropizate este determinată de activităţile socio-economice şi politice. Dintr-o perspectivă pragmatică, rezultatele


indică rolul omogenităţii în accentuarea proceselor de segregare şi izolare la nivelul


G E O G R A F U L


oraşului, subliniind necesitatea unor intervenţii. Trebuie subliniată importanţa acestor concluzii în contextul în care este intens dezbătută o nouă organizare administrativă a Capitalei, şi în acest sens autorul propune o soluţie – tratarea marilor habitate urbane ca districte sau chiar ca sectoare, având în vedere omogenitatea lor, disfuncţionalităţile identificate şi rolul lor de tampon între centru şi noile spaţii integrate în mediul urban. Soluţia propusă este asemănătoare cu cea rezultată în urma unei abordări geografice a evoluţiei istorice a Capitalei (Suditu, 2011). În acelaşi context, autorul subliniază importanţa colaborării atât la nivelul instituţiilor cât, mai ales, la cel al locuitorilor, depăşind graniţele generate de interesele politice, orgolii şi interese. Una dintre limitările cercetării este


datorată – ca în cazul multor altor oraşe – de diferitele împărţiri teritoriale, care conduc la discrepanţe între diviziunile administrative, cele de recensământ şi cele care au o identitate de imagine. Din acest motiv, lucrarea nu este un punct final, ci unul de pornire. Aşa cum arată şi autorul, deşi discutată în context european, analiza nu este şi finalizată la această scară. Conceptul de policentricitate deschide drumul spre astfel de abordări, recunoscând importanţa diferenţiată în funcţie de scara spaţială de abordare a diferitelor centre urbane. De asemenea, este posibilă o analiză la o scară şi mai intimă, bazată pe structurarea internă a marilor ansambluri rezidenţiale. Autorul subliniază şi direcţiile de cercetare


ale viitoarelor analize, vizând extinderea scărilor spaţiale pentru identificarea celei optime, a indicatorilor utilizaţi în scopul selecţiei unui set reprezentativ şi identificarea proceselor densificatoare, dar şi aspecte practice, legate de cooperarea actorilor implicaţi şi de imaginea urbană a Bucureştiului. Prin caracterul său inter- şi trans-


disciplinar, dar şi prin valoarea teoretică şi practică a rezultatelor, lucrarea d-lui Gavriş se adresează unei game largi de profesionişti, de la cei din domeniul educaţiei şi cercetării la practicieni şi specialiştii din administraţia publică, având o pregătire de specialitate diversă (spre exemplu, urbanism, geografie, sociologie, ecologie, economie), şi poate sta la baza altor studii desfăşurate conform direcţiilor recomandate, dar şi a fundamentării unei strategii de dezvoltare sau a unei legi a Capitalei.


Dr. Alexandru-Ionuţ PETRIŞOR


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100