A N U L I I I N U M Ă R U L 1 - 2


determinările care le-au influenţat şi care au condus la evoluţia lor actuală, ca suport esenţial al deciziilor politice. Partea a doua mută atenţia pe teoriile


neconvenţionale de dezvoltare. Ea este dezvoltată în jurul prezentării teoriei marxiste şi socialiste, fiind singura care este urmată de descrierea spaţiului de manifestare. Alături de acestea, capitolele 6 şi 7 tratează dezvoltarea continuând o abordare incitantă în care prezentarea este urmată de critica detaliată a principalilor contestatari ai lor, pentru ca, apoi, autorii să îşi prezinte propria variantă asupra problemelor abordate. Ultima parte, deşi cuprinde un singur


capitol, relevă metoda folosită pe parcurs şi care dă titlul acestei componente: modernism critic. Astfel, dacă până acum, este posibil să mai fi scăpat din vedere metoda folosită, autorii nu doar că o reamintesc (a se vedea capitolul 1), dar o detaliază pentru a înţelege dorinţa de critică şi schimbare a perspectivei conceptului de dezvoltare, cel considerat a fi, alături de democraţie, greşit utilizat şi chiar înţeles. Plecând de la formaţia geografică a


autorilor ar fi fost de preferat o integrare spaţială la nivel grafic a câtorva dintre elementele prezentate. În textul prezent, ele ar fi fost de un real folos pentru simplificarea înţelegerii şi receptarea materialului. Ajutorul vizual ar fi fost excelent în condiţiile în care cartea este deja la a doua ediţie. De asemenea, fericirea pentru lectură ar fi fost prezentă mai intens în condiţiile


P A G I N A 97


furnizării de informaţii mai dense asupra dezvoltării din spaţiul asiatic, acolo unde, idei precum cele ale lui Muhammad Yunus permit o nouă orientare a dezvoltării, atât în ţări aflate în partea inferioară a dezvoltării – Bangladesh, cât şi în cele care vizează prima poziţie – China. Acesta este doar un exemplu, posibil sensibil, într-o lume lipsită de încredere în oameni. Etapele de dezvoltare extraordinară înregistrate de unele dintre ţările asiatice pe baza propriilor viziuni conceptuale alături de adaptarea celor vestice ar trebui să reclame mai multă atenţie. Textul ar fi astfel complet, iar posibilitatea comparării nu ar fi supusă umbrelei Occidentului, promotor al unei democraţii şi aşa greşit înţeleasă. Cartea nu se adresează unei discipline


anume. Aceasta poate fi citită atât de cei care sunt la începutul cercetării, de cei care doresc înţelegerea mai bună a lumii în care trăim, cât şi de cercetătorii interesaţi de surprinderea globală de noi perspective evidenţiate de geografia critică. Astfel, lectura „Theories of Development” devine esenţială pentru oricine doreşte să contribuie la îmbunătăţirea vieţii prin înţelegerea dezvoltării şi astfel buna sa aplicare, unul dintre cele mai utilizate concepte indiferent de nivelul referenţial. În final, doresc să mai adaug că această


carte poate fi rememorată, ascultând melodiile Handlebars şi Rise ale formaţiei Flobots.


Dr. Alexandru GAVRIŞ Mari habitate urbane în București Autor: Alexandru Gavriș București, Edit.Universitară, 2011, 205 p., ISBN 978-606-591-177-2 Lucrarea d-lui dr. Alexandru Gavriş se


poate plasa în contextul metodologiilor de analiză a habitatelor umane. Opţiunea este una de tip ecologic, în sensul abordării printr-o perspectivă sistemică (în sensul în care fenomenele evidenţiate la nivelul subsistemului reprezentat de marile habitate sunt corelate cu situaţia caracteristică sistemului integrator al Bucureştiului), al analogiilor cu sistemele ecologice şi în context inter- şi trans-disciplinar, dar şi prin modalităţile de cercetare, în particular analiza şi interpretarea rezultatelor chestionarelor


prin raportarea la populaţia urbană a diferitelor regiuni şi a ansamblului. În prima parte, autorul trece în revistă


fundamentele teoretice şi instrumentarul analitic, ultimul fiind aplicat într-un amplu studiu de caz al capitalei României – caz interesant şi prin plasarea într-un context istoric, pe care îl completează prin actualizare. Analiza este una cât se poate de obiectivă şi fundamentată ştiinţific, pornind de la explicitarea unor concepte larg utilizate, dar poate nu la fel de bine


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100