A N U L I I I N U M Ă R U L 1 - 2


P A G I N A 35


spectrale (LISS-I/LISS-II) a fost transformată în senzorul multispectral LISS-III prin înlocuirea zonei galbene (B) cu cea de infra-roşu de undă scurtă (SWIR), necesară pentru analiza stresului de umezeală în culturile agricole şi separarea zăpezii de nori. Senzorul WiFS a fost introdus pentru


monitorizarea culturilor agricole la scara naţională. Având o rezoluţie temporală de 5 zile, senzorul a devenit foarte util în evaluarea suprafeţelor cultivate cu grâu şi prognoza producţiei de grâu, precum şi pentru analiza sistemelor de culturi agricole (Navalgund et al. 2007).


Cu toate performanţele primilor senzori, se


Fig. 1 - Distribuţia spaţială a centrelor din cadrul programului spaţial indian (sursa: www.isro.gov.in)


rezultate. Însă, datorită extinderii limitate în spaţiu a acestui tip de investigaţii, potrivite mai mult pentru proiectele regionale, în programele la nivel naţional preponderenţa se acordă tehnologiilor satelitare. Primii sateliţi de teledetecţie (Bhaskara-1


(lansare nereuşită) şi Bhaskara-2), fiind lansaţi în 1979 şi 1981 corespunzător, au fost experimentali, avînd ca scop testarea tehnologiilor indigene de teledetecţie. Primii sateliţi Indieni operaţionali IRS-1A şi IRS-1B au avut o încărcătură identică, purtînd platforme cu senzorii LISS-I (Linear Imaging Self-scanning Sensor) şi LISS-II (Tabel 1), destinaţi atât cercetărilor terestre, cât şi celor marine (Navalgund et al., 2007). În timp ce aceşti senzori şi-au găsit utilitatea în multe cercetări privind managementul resurselor la nivel naţional, a fost acut resimţită nevoia unui senzor pancromatic cu o rezoluţie spaţială mai mare pentru cartarea urbană. Reieşind din experienţa anterioară şi necesităţile curente, pe sateliţii IRS- 1C şi IRS-1D s-au instalat platforme noi, purtînd o cameră pancromatică PAN pentru cartări urbane, o cameră LISS-III şi una WiFS. Camera pancromatică PAN a fost un sistem civil cu cea mai înaltă rezoluţie spaţială la vremea respectivă (5.8 m). Camera multispectrală cu patru zone


simţea nevoia tehnologiilor noi, pentru aplicaţii tematice specifice. Astfel, au apărut platformele cu destinaţii specifice: Oceansat cu senzorii OCM (Ocean Colour Monitor) şi MSMR (Multi- frequency Scanning Microwave Radiometer) destinat studierii resurselor oceanului; Resourcesat cu cei trei senzori LISS-IV, LISS-III şi AWiFS a avut ca scop cercetări agricole; sateliţii din seria Cartosat sunt destinaţi aplicaţiilor cartografice în zonele cu infrastructură dezvoltată. De asemenea, pentru monitorizarea dezastrelor a fost lansat satelitul RISAT-2, purtând un senzor radar (SAR). Având în vedere faptul că în timpul sezonului musonic sateliţii optici sunt inutili, un astfel de senzor îi suplineşte atunci când atmosfera este opacă. Având o serie de avantaje, printre care


costul redus comparativ cu produsele concurente ar fi cel mai semnificativ, platformele satelitare indiene prezintă şi o serie de neajunsuri. Astfel, abia recent au apărut produsele cu o rezoluţie spaţială înaltă, necesare planificării dezvoltării infrastructurale. Absenţa canalului termic la senzorii din seriile LISS şi (A) WiFS limitează capacitatea acestora, nefiind posibilă nici determinarea temperaturii obiectelor de pe suprafaţa terestră, nici evaluarea evapotranspiraţiei. Rezoluţia spaţială mică a senzorului AWIFS şi perioada de revizitare lungă a LISS-III limitează aplicabilitatea acestora în studii agricole. Se simte absenţa senzorului, care să funcţioneze în paralel cu cei anteriori, caracterizând grosimea optică a atmosferei şi conţinutul în vaporii de apă. De asemenea, sistemul de sateliţi indieni prezintă o serie de neajunsuri în monitorizarea resurselor oceanului şi a stării atmosferei, iar absenţa datelor hiperspectrale este o mare lacună care se răsfrânge asupra multor domenii economice şi ştiinţifice (după Navalgund et al. 2007).


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100