P A G I N A 64


În secolul al XVII-lea au avut loc numeroase lucrări de refacere şi completare a sistemului de fortificaţii al oraşului: în 1621 a fost construit, lângă poarta Zeckesch, bastionul cizmarilor; în 1632 a fost ridicat bastionul făurarilor, situat lângă poarta mică a uliţei făurarilor; în 1633 a fost ridicat, lângă iazul croitorilor, dincolo de poarta Forkesch, "bastionul nou"; în 1636 a fost construită din temelie fortificaţia de lângă poarta Steingässe; în 1641 a fost ridicat din nou zidul şi turnul uliţei făurarilor (Schmiedgasse); în 1645 s- a refăcut


zidul şi turnul "ul i ţei


noroioase" (Kotgasse); în 1691 au fost reconstruite parţial zidurile prăbuşite lângă spital şi a fost construit bastionul rotarilor, situat lângă turnul aurarilor. În urma acestor lucrări, oraşul era înconjurat cu ziduri înalte de peste 7 m,


G E O G R A F U L


groase de circa 0,80 m, însumând o lungime totală de 2 360 m. Sistemul de fortificaţii din 1736 cuprindea: trei porţi principale cu turnurile lor, patru porţi mici şi 19 turnuri şi bastioane. Lucrările întreprinse în primele decenii ale secolului al XX-lea, pentru deschiderea rapidă a comunicaţiilor zonei intramuros cu exteriorul, au dus la dărâmarea unor porţiuni întregi de ziduri, a 13 turnuri şi bastioane, împreună cu turnul porţii Zeckesch. Se mai păstrează: circa 1.800 m lungime de ziduri, două porţi principale cu turnurile lor, o poartă secundară, şase turnuri şi bastioane. În prezent pot fi admirate: turnul de poartă Steingässer, turnul de poartă Forkesch (Fig. 3), turnul uliţei făurarilor, turnul rotarilor, bastionul cuţitarilor, bastionul cojocarilor, precum şi unele porţiuni ale zidului de apărare.


Turnul de poartă Steingässer Fig. 3 - Fortificaţii Vechiul centru (Piaţa Ferdinand I).


Vechiul centru al oraşului (actuala Piaţă Ferdinand I), reprezintă aproape în totalitate un ansamblu arhitectonic de mare valoare. Clădirile existente au fost ridicate, în majoritatea lor, în secolul al XVI-lea şi la începutul secolului următor în stil renascentist. În secolul al XVIII-lea li s-au adăugat clădiri în stil baroc, iar în secolul al XIX-lea cele mai multe au fost refăcute în stil neoclasic. Din rândul acestora se disting: casa Schuller, casa Rosenauer, casa Schuster, Şcoala Piariştilor, sau fosta farmacie „Vulturul Negru”.


Casa Schuller este una din cele mai


vechi clădiri din oraş şi a aparţinut primarului medieşan Johannes (Hannes) Schuller, mort în


1586. Este atestată documentar în anul 1588, când l-a găzduit pe principele Sigismund Báthory, pe durata lucrărilor Dietei, ţinută aici. Clădirea a suferit de-a lungul timpului o serie de renovări precum cele din anii 1675 şi 1760, sau din secolele XIX-XX, care i-au adus modificări serioase. Desfăşurată în jurul unei curţi interioare, clădirea este realizată într-o arhitectură renascentistă. Un element arhitectonic şi decorativ de mare valoare se află pe faţada dinspre piaţă, şi anume, „chenarul arcadei gangului boltit, încadrat de pilaştri pe care sunt aşezaţi doi lei de piatră”. Casa Hanner, una din vechile clădiri ale


oraşului, a fost construită la sfârşitul secolului al XVI-lea sau la începutul secolului următor.


Turnul de poartă Forkesch


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100