A N U L I I I N U M Ă R U L 1 - 2 Decupajul teritorial ar rezulta din comasa-


rea actualelor judeţe, cu excepţia judeţului Arad, împărţit între regiunile Banat (sudul) şi Crişana (nordul) şi a judeţului Olt, inclus în regiunile Tele- orman (cea mai mare parte) şi Muntenia de Nord -Vest (partea nordică). Dacă în prima situaţie lucrurile par a fi clare, actualul judeţ Olt, consti- tuit la limita dintre Oltenia şi Muntenia, tinde să graviteze către Oltenia, nicidecum către Teleor- man sau Muntenia. La fel, actualul judeţ Vâlcea este mai legat de Oltenia, decât de Muntenia. Pe de altă parte, unele dintre centrele


administrative propuse, precum Alexandria sau


P A G I N A 9 P A G I N A 9


Slobozia, oraşe dezvoltate hipertrofic în perioada socialistă şi cu economie în declin în prezent, ar putea avea serioase dificultăţi în a prelua statutul de centru coordonator al unei unităţi teritoriale de nivel superior actualelor judeţe. De asemenea, denumirea unităţilor propuse ridică unele semne de întrebare: există o Muntenie nordică şi alta de nord-vest, dar şi una sudică, o Moldovă centrală, dar şi una de nord sau de sud; un Mureş supe- rior - suprapus practic fostei regiuni Mureş - Autonomă Maghiară (1960-1968), dar şi unul inferior, o Transilvanie sudică (nu şi una nordică) etc.


Tabel 3 Regiunea propusă Alba Banat


Bărăgan Bucovina


Crişana Dobrogea


Dunărea de Jos Maramureş


Moldova Centrală Muntenia Nordică


Muntenia de Nord-Vest Mureşul Superior Oltenia


Siret Someş Teleorman


Transilvania Sudică Vrancea Bucureşti


Structura regiunilor propuse de colectivul de specialişti de la Cluj-Napoca Centrul polarizator


Alba Iulia Timişoara


Slobozia Suceava


Oradea


Constanţa Galaţi


Baia Mare Iaşi


Ploieşti Piteşti


Târgu Mureş Craiova Bacău


Cluj-Napoca Alexandria


Braşov Buzău


Bucureşti În nici o situaţie nu este însă specificat


nivelul (nivelele) administrative inferioare, subre- gionale. Se vor păstra limitele actualelor judeţe pe un nivel administrativ inferior ? Ce se va întâmpla cu nivelul administrativ inferior (comune şi oraşe) al căror număr s-a mărit considerabil după 1990 ? Iată de ce se impune o discuţie amplă a


acestor propuneri şi orientarea lor nu către foste decupaje teritoriale, rezultate ale unor ambiţii


Alba, Hunedoara


Arad (jumătatea sudică), Caraş-Severin, Timiş


Călăraşi, Ialomiţa Botoşani, Suceava


Arad (jumătatea nordică), Bihor, Sălaj Constanţa, Tulcea Brăila, Galaţi


Maramureş, Satu Mare Bacău, Iaşi


Dâmboviţa, Prahova


Argeş, Olt (partea nordică), Vâlcea Harghita, Mureş


Dolj, Gorj, Mehedinţi Bacău, Vaslui


Bistriţa-Năsăud, Cluj


Giurgiu, Olt (partea centrală şi sudică), Teleorman


Braşov, Covasna, Sibiu Buzău, Vrancea Bucureşti, Ilfov


politice şi conjuncturi istorice, ci către unele care să corespundă actualelor funcţionalităţi teritoria- le.


Suntem de acord că actualele judeţe,


consfinţite prin organizarea administrativă din 1968 prezintă serioase carenţe în ceea ce priveşte decupajele teritoriale, carenţe amplifica- te de-a lungul celor peste patru decenii de funcţionare a acestora, însă nu putem fi de acord că România are una


Judeţe actuale intrate în componenţă


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100