A N U L I I I N U M Ă R U L 1 - 2 Pe de altă parte, unele judeţe precum


Cojocna, Turda-Arieş, Suceava sau Tecuci aveau o formă foarte alungită, ce nu corespundea unei axe majore de circulaţie, fapt ce diminua considerabil eficienţa implemenetării deciziilor administrative în zonele marginale, cu un grad redus de accesibilitate. Unele reşedinţe de judeţ (Râmnicu Vâlcea, Piteşti) erau situate foarte aproape de limita structurilor administrative din care făceau parte, creind în extremităţile opuse reşedinţelor de judeţ, zone rurale nepolarizate sau foarte slab polarizate de acestea, ce gravitau spre reşedinţele judeţelor limitrofe. Configuraţia căilor de comunicaţie amplifica aceste disfuncţionalităţi, astfel că deplasările din arealele marginale judeţelor către reşedinţele acestora deveneau foarte anevoioase. Coabitarea românilor împreună cu


populaţii de alte naţionalităţi în teritorii care fuseseră administrate de diferite capitale imperiale, a făcut ca populaţiile de aici să aibă, în ceea ce priveşte administraţia, concepţii total diferite faţă de tendinţele centraliste promovate în Vechiul Regat. În consecinţă, oamenii politici ai vremii, reprezentanţi ai minorităţilor naţionale şi ai românilor din Transilvania, Basarabia, Bucovina şi din Cadrilater susţineau că cel mai optim cadru pentru realizarea coeziunii naţionale şi a unui climat de înţelegere şi toleranţă între populaţia majoritară şi cea minoritară ar fi o structură administrativă decentralizată, care să permită oamenilor din diferitele părţi ale ţării să-şi păstreze vechile instituţii care deosebeau cultura şi tradiţiile lor de cele ale regiunilor vecine. Ei considerau că nu se putea ajunge la o veritabilă unitate prin ignorarea deosebirilor dintre diferitele părţi ale teritoriului naţional care au evoluat sub sisteme politice diferite, sau depunând eforturi pentru a reduce totul la un sistem comun, scopul principal al guvernului fiind acela de a asigura unitatea prin diversitate. Această moştenire diferenţiată s-a reflectat şi în prima hartă administrativă a României Mari prin care au fost asociate structuri administrativ-teritoriale eterogene, ce au fost constituite şi au evoluat în sisteme politico-administrative diferite (Fig. 7). Iată de ce, în perioada interbelică, aproape


toate partidele politice mai importante şi elitele ştiinţifice au întocmit proiecte de unificare administrativă, unele orientate


în direcţia


centralizării, altele bazate pe un regionalism administrativ fundamentat pe decentralizare şi autonomie locală. În acest context, a fost constituită o comisie alcătuită din 7 personalităţi ale vremii, oameni de ştiinţă şi reprezentanţi ai armatei6) (trei fiind


P A G I N A 11


geografi: Simion Mehedinţi, Vintilă Mihăilescu şi Vasile Meruţiu), ce avea ca obiectiv realizarea unui decupaj administrativ optim, argumentat ştiinţific, dar care să ţină seama şi de propunerile venite din teritoriu. S-a optat iniţial pentru constituirea unor judeţe mari, care să cuprindă în medie 300 – 400 000 locuitori, cu suficiente resurse financiare, care să permită implementarea unei autonomii locale funcţionale. Pe această bază, comisia a propus un decupaj administrativ din 48 de judeţe, urmând să fie desfiinţate prin contopire 28 de judeţe, fapt ce a atras ample proteste din partea consiliilor locale. O a doua propunere a Comisiei, viza reducerea la 14 a numărului judeţelor desfiinţate. Şi de această dată, sub presiunea autorităţilor locale s-a renunţat la desfiinţarea unor judeţe, consfinţindu-se în final organizarea administrativă a teritoriului României în 71 de judeţe7) (Fig. 8), ca urmare a desfiinţării prin contopire a 6 judeţe din Bucovina (Cotmani, Gura Humorului, Siret, Văşcăuţi, Vijniţa şi Zastavna) şi a divizării judeţului Caraş-Severin. Cu acest prilej, au fost reajustate şi unele limite dintre judeţe, cu precădere a celor din Transilvania, Banat, Basarabia şi Cadrilater. Deşi atenuate, contrastele se menţineau încă


profunde, atât sub raport demografic (în vreme ce judeţul Ilfov, datorită Capitalei se apropia de 1 milion de locuitori, iar judeţe precum Timiş, Bihor, Prahova sau Dolj se apropiau sau chiar depăşeau 500 000 locuitori, altele se situau chiar sub plafonul a 100 000 locuitori (Făgăraş, Câmpulung), cât şi teritorial (între 1 309 km2 – jud. Suceava şi 8 626 km2 – jud. Timiş). Totodată, disfuncţionalităţile induse de poziţia periferică a reşedinţei unor judeţe (Râmnicu Vâlcea, Slatina, Piteşti, Miercurea Ciuc, Turnu Măgurele ş.a.) au fost menţinute prin păstrarea configuraţiei judeţelor, iar în cadrul noului judeţ Severin s-a optat pentru fixarea reşedinţei la Lugoj, foarte aproape de limita sa nord-vestică, fapt ce a determinat gravitarea comunelor din extremitatea sa sudică (Clisura Dunării) către Drobeta - Turnu Severin.


6) Comisia constituită pentru elaborarea primu-


lui decupaj administrativ-teritorial unitar al României era constituită din: Simion Mehedinţi – preşedinte, Vintilă Mihăilescu – secretar general, Al. Crăsnaru, Vasile Meruţiu, colonelul Linteş, colonelul A. Vasilescu şi Al. Grigorescu – membri (Nistor, 2000, p. 116). 7) Cele 71 de judeţe erau organizate în 429 plăşi,


care cuprindeau 8 751 comune, 179 oraşe şi 15 981 sate.


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100