P A G I N A 4


La aceasta se adaugă faptul că în toate regiunile ţării există zone urbane cu industria destructurată şi zone rurale subdezvoltate, am- bele generatoare de şomaj şi sărăcie. Structura regiunilor de dezvoltare se


bazează însă pe complementaritatea funcţională a judeţelor şi un pe omogenitatea lor, discrepanţele intraregionale fiind suprioare celor interregionale. Configuraţia lor se suprapune doar în parte regiunilor istorice (Oltenia, Banat), limitele unora dintre regiunile de dezvoltare se- parând judeţe între care există puternice fluxuri


G E O G R A F U L


tradiţionale (judeţele din sudul Moldovei sunt mai legate funcţional de restul Moldovei decât de Dobrogea, după cum limitele ce separă Transil- vania în două regiuni sau judeţele Brăila şi Buzău de restul Munteniei, corespund unor area- le de maximă concentrare a fluxurilor economice şi demografice). Prin urmare, caracterul artificial al configuraţiei unora dintre actualele regiuni de dezvoltare le limitează considerabil gradul de viabilitate ca potenţiale structuri administrativ- teritoriale (Fig. 1).


Fig. 1- Reorganizarea administrativ-teritorială a României. Propunerea PDL Pe de altă parte, pe lângă actualele con-


troverse privind unele limite ale actualelor regiuni de dezvoltare (separarea judeţelor din sudul Mol- dovei şi asocierea acestora cu cele din Dobro- gea şi nord-estul Munteniei sau limita ce separă cele două regiuni de dezvoltare aferente Transil- vaniei), denumirile unora dintre cele opt noi „judeţe” nu numai că ar depersonaliza harta administrativă prin înlocuirea unor denumiri isto- rice, statornicite de-a lungul timpului, cu altele impersonale indicând puncte cardinale, dar ar statuta unele aberaţii teritoriale. Spre exemplu,


din cele şase judeţe actuale ce ar compune viito- rul judeţ „Moldova de Sud”, doar două (Galaţi şi Vrancea) ar aparţine teritoriului istoric al Moldo- vei, în vreme ce principalul nucleu polarizator al Dobrogei (Constanţa) ar deveni capitală a Mol- dovei de Sud !!! In această situaţie, o denumire precum „Dunărea de Jos” considerăm că ar fi mai oportună pentru noua structură administrativă macroteritorială deoarece patru dintre cele şase judeţe actuale care o compun sunt riverane cursului inferior al Dunării.


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100