P A G I N A 68


determinant şi definitoriu al asigurărilor dimensionează tipul de asigurare al cărui subiect îl reprezintă, apariţia şi frecvenţa acestuia contribuind decesiv la constituirea gradului de asigurabilitate. Riscurile se pot grupa în patru areale complementare majore de asigurare, aflate în interdependenţă (Fig.1).


G E O G R A F U L În ocuparea, dispersia şi structurarea


spaţiului geografic, comunitatea umană a căutat şi găsit condiţii prielnice de viata de adăpost, de hrană, oamenii s-au constituit în grupuri şi asociaţii, realizând, pe de-o parte, că aşa cum un pericol, risc este mai uşor de contracarat dacă este asumat în mod unitar, pe de alta că o pagubă sau daună poate fi suportată mai uşor dacă este împărţită, descompusă, sau dispersată către mai multe persoane, supuse şi ele aceloraşi pericole sau riscuri.


Relaţia risc – protecţie în societatea modernă Actul protecţiei este instinctiv, omul se


protejează pe sine, familia sau proprietăţile sale de orice pericol amentinţător, care ar periclita viaţa ori avuţia sa. “Riscul, ca element definitoriu şi specific pentru asigurări reprezintă acel pericol împotriva căruia societăţile de asigurare pot oferi protecţie” (Ciurel V., 2000, Asigurări şi Reasigurări. Abordări teoretice si practici internaţionale). Populaţia ca factor determintant, este


Fig. 1 - Areale majore de risc şi inter-relaţionarea acestora


Riscurile care afectează viaţa umană


(accidente, sănătate etc), cele mai importante, pentru că focalizează întreaga existenţă umană, colectivităţile umane fiind supuse nenumăratelor riscuri ce pot periclita viaţa sau modul de trai. În ţările dezvoltate economic şi cu experienţă în domeniu, (ex. Marea Britanie) ponderea asigurării de viaţă per total, este de două ori mai mare decât asigurarea generală. În acest areal sunt incluse acele riscuri cu


influenţa directă asupra existenţei comunităţilor umane, (de la sănătate, medicală, accidente, persoane, etc) până la protecţia socială (asigurări sociale, pensii, etc.) sau protecţia terţului (responsabilitate civilă). Riscurile naturale, după cum vom vedea,


au stat la baza dezvoltării incipiente ale sistemului de asigurare, de la cele climatice (uragane, furtuni, inundaţii, seisme, erupţii vulcanice, grindină, zăpezi abundente etc). Riscuri de natură economico-financiară se


referă la acele riscuri care pot genera pierderi economice substanţiale (asigurări pe ramuri industriale, agricole, transporturi şi servicii până la credite bancare, ipoteci, pierderi financiare etc.).


Riscuri de pierdere de posesiune (proprietăti, bunuri mobile şi imobile, furturi).


cuprinsă şi “prinsă” în acest megasistem al asigurărilor pe întreg globul. Dimensiunea şi problematica acestei “industrii sociale” sunt nelimitate, se dezvoltă atât spaţial cât şi exponenţial, de la simplu la complex, de la particular la general. Asigurările au cuprins întreaga sferă a existenţei umane, pornind de la asigurările sociale şi obligatorii de responsabilitate civilă, la studiile pe care un copil le va urma, asigurarea medicală sau de sănătate, de viaţă, de pensii, profesională, transport, călătorii, asistenţă turistică etc. pentru a da câteva exemple din cele mai cunoscute şi utilizate asigurări, dar şi cele mai excentrice (părţi ale corpului uman, patrupede etc.). Gradul de dezvoltare economică al unui


stat este direct proporţional cu gradul de dezvoltare al sistemului bancar şi al asigurărilor al statului respectiv. (Ciurel V.). Acest sistem s-a născut pentru protecţia populaţiei sub toate aspectele (viaţă, bunuri, sfera activităţii umane) evoluând urmare a implicării sociale în toate structurile şi segmentele de asigurare, determinând relaţiile de complementaritate şi inter – relaţionare între acestea şi motivând afirmarea aspectelor geodemografice în sistemul actual al asigurărilor. Tocmai de aceea implicarea factorilor geografici de identificare şi localizare a riscurilor naturale şi sociale cu implicaţii în dezvoltarea şi diversificarea ofertei de asigurare reliefează pe deplin importanţa


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100