A N U L I I I N U M Ă R U L 1 - 2


îndelung reiterată în cazul geografiei (dar concretizată foarte puţin) referitoare la reducerea supraîncărcării informaţionale exagerate din anumite manuale şi din procesul de învăţământ. Evocarea domeniilor de competenţe -


cheie (art 64/1) găseşte geografia într-o poziţie favorabilă, ca rezultat al acţiunilor care au avut loc sau sunt în desfăşurare privind formarea continuă a profesorilor în acest domeniu. Evocarea ideii de platformă e-learning şi a


bibliotecii virtuale lasă deschisă posibilitatea unor utilizări aleatorii ale resurselor existente în acest moment. Prezenţa geografiei în portofoliul educaţional al elevului (art. 73, 75) urmează să aibă, conform descrierii acestuia, un caracter marginal.


(2) Comentarii a) Inexistenţa expresă a menţionării


geografiei ca posibilă disciplină în trunchiul comun poate determina în viitor opţiuni diferite, unele cu un caracter mai mult sau mai puţin arbitrar, care vor avea ca posibil efect diminuarea poziţiei actuale din planul de învăţământ. În trunchiul comun sunt menţionate printr-o discriminare pozitivă disciplinele religie, educaţie fizică şi disciplina tehnologia informaţiei şi comunicării (TIC); aceasta urmează să fie introdusă în mod obligatoriu în curriculum şcolar pentru gimnaziu şi liceu. În ultima propunere avansată legiuitorilor


(publicată de Societatea de Geografie şi de Asociaţia Geografilor), a fost precizată şi demonstrată exagerarea introducerii TIC ca disciplină şcolară obligatorie, propunându-se soluţia realizării instruirii de acest fel prin disciplinele şcolare actuale. Consecinţa introducerii TIC în planul de învăţământ pentru gimnaziu (şi aşa supraîncărcat) este evidentă pentru disciplinele actuale. b) Poziţionarea marginală a geografiei


la examenul de BAC, profilul uman şi absenţa ei explicită la celelalte profiluri consemnează practic excluderea geografiei de la BAC. Păstrarea structurii actuale a BAC-ului din Lege ar presupune, printre altele şi excluderea geografiei la filiera servicii (licee economice), care ar trebui înlocuită printr-o probă de profil. Reamintim totuşi iniţiativa teoretică


(formulată în 2008) de susţinere a unei probe integrate de BAC (istorie – geografie) de tip „Lumea contemporană, Europa şi România”, pentru întreaga generaţie de elevi. Menţionăm că la această sugestie atât profesorii de


P A G I N A 81


geografie cât şi cei de istorie nu au aderat nici măcar sub forma unui dialog minimal exploratoriu. c ) E x i s t e n ţ a u n e i p r o b e


transdisciplinare, la sfârşitul învăţământului obligatoriu referitoare la competenţe sociale şi civice ar presupune, într-un mod mai mult ipotetic şi existenţa unor elemente de geografie a României. Singurul lucru sigur din planul de învăţământ pentru gimnaziu îl reprezintă posibilitatea existenţei geografiei României (învăţată, în cazul minorităţilor naţionale, în limba lor maternă). d) Structura învăţământului obligatoriu,


adoptată în această formă (1 + 9), ar trebui să influenţeze şi transferarea geografiei României (şi a istoriei românilor), de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a, în confomitate cu ipoteza încheierii unui ciclu de învăţământ cu o tematică referitoare la patrie. Acest transfer presupune şi o reorganizare a succesiunii disciplinelor din clasele anterioare. Fără a intra în detalii, menţionăm că această structură induce o organizare internă a învăţământului (şi a disciplinelor şcolare) pe niveluri de câte trei ani. e) Final i tăţ i le învăţământului


preuniversitar au anumite formulări şi precizări care trebuie avute în vedere din perspectiva disciplinei noastre şcolare, astfel încât să fie demonstrabilă contribuţia posibilă la formarea lor. Menţionăm că multe elemente ale acestor finalităţi presupun o dimensiune nouă a procesului educaţional de tip clasic. f) Nominalizarea celor opt domenii de


competenţe – cheie europene ca sistem referenţial de organizare a instruirii şi ca finalităţi ale profilului de formare, deschide perspective noi printr-o mai mare disponibilitate pe care geografia trebuie să o afirme în construirea competenţelor generale asociate acestor competenţe – cheie. Simpla lectură a acestor domenii sugerează geografiei şcolare posibilităţi deosebite de concretizare a acestora. Menţionez, cu titlu de insatisfacţie, faptul că vehicularea acestor domenii de competenţe în programele şcolare de liceu (în anul 2001) şi în diferite documente metodologice (începând din anul 1998), precum şi menţionarea lor explicită în programele de liceu (între 2001 şi 2006), au avut un efect minimal, atât în domeniul percepţiei lor, cât şi al asumării dimensiunilor inovative presupuse. g) Instruirea pe competenţe, domeniu central al inovării procesului educaţional, ca rezultat al introducerii acestor finalităţi din anul 2009 şi


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100