P A G I N A 88
care le are (cel puţin teoretic) disciplina noastră; -
G E O G R A F U L înţelegerea posibilităţilor deosebite
oferite de TIC (prin GIS) în dezvoltarea unei geografii şcolare moderne şi în profesionalizarea complementară.
IV. Asumarea unui proiect de inovare a geografiei şcolare
Domeniile de inovare posibile în viitor se
referă la: 1. Realizarea unei discuţii referitoare la
bazele teoretice ale geografiei ca ştiinţă şi disciplină şcolară, din care să rezulte, într-un mod lipsit de echivoc, poziţia acesteia în spaţiul ştiinţific şi în domeniile de studii din învăţământ. Scopul era (şi este) acela de a construi o imagine actuală a geografiei ca domeniu al ştiinţei şi ca disciplină şcolară, în vederea stabilirii poziţiei sale într-un anumit grup supradisciplinar (ştiinţele naturii, ştiinţe socio- umane) sau ca un domeniu de interferenţă între om şi natură, cu o poziţie duală şi o structură integrată (de geografie fizică, umană şi regională). Acest document ar fi necesar grupului de reflecţie care se ocupă de noul Curriculum Naţional unde vor exista, probabil, decupaje interioare mai apropiate de domeniile de competenţe – cheie decât de ariile curriculare. 2. Identificarea experienţelor pozitive din
diferite domenii ale geografiei şcolare, într-o formă care să sintetizeze toate posibilităţile acesteia de a contribui la o educaţie eficientă. În acest sens, simpozioanele recente de la
Olteniţa, Galaţi, Piatra Neamţ, au permis identificarea unor astfel de experienţe. Îndeosebi utilizarea TIC (GIS) este un domeniu unanim apreciat, iar construirea unor module de instruire într-o formă evoluată şi cu o puternică prezenţă a resurselor de tip TIC reprezintă o posibilitate care va impulsiona geografia şcolară. 3. Structurarea unităţilor de învăţare
semnificative în format power-point. Această oportunitate permite ameliorarea
procesului educaţional, care cuprinde în mod tradiţional scrierea pe tablă şi dictarea (ambele activităţi de învăţare nefiind menţionate în programele şcolare, dar practicate intens). O diviziune a muncii între profesorii de geografie situaţi în unităţi de învăţământ diferite, realizată asupra tuturor unităţilor de învăţare din curriculum şcolar, ar permite unui profesor ca la un moment dat, să beneficieze de întreaga
experienţă pozitivă a celorlalţi. 4. Utilizarea TIC (GIS) în instruirea
centrată pe geografie. Această problemă deosebit de
semnificativă pentru geografie va trebui urmată, probabil, de o anumită profesionalizare a unor profesori de geografie interesaţi în acest domeniu. Deoarece în perioada următoare în fiecare clasă de gimnaziu se va introduce câte o oră de TIC (iar resursele de timp pentru orele de geografie nu este sigur că vor rămâne aceleaşi), va rezulta situaţia că, în învăţământul gimnazial, orele de geografie şi de TIC vor fi comparabile (în condiţiile în care, în prezent, ore de TIC nu există). Opţiunea profesionalizării pe TIC trebuie analizată sub toate aspectele şi asumată în urma unei negocieri colective. Identificarea şi difuzarea informaţiilor
pertinente privind resursele TIC (GIS) presupune crearea unei baze de date privind site -urile semnificative pentru geografie. Bazele acestei acţiuni s-au pus la Olteniţa, urmând să fie definitivat documentul corespunzător. 5. Elaborarea unei oferte coerente şi
atractive de CDŞ, pentru a fi propusă la nivel central.
În prezent există un număr de peste 40 de
oferte centrale de CDŞ, pe toate domeniile posibile, mai puţin în domeniul geografiei. Într-un interval foarte scurt de timp trebuie construite şi trimise spre avizare (la MECTS) programele negociate şi asumate de profesorii de geografie, în forma solicitată. În prezent (septembrie 2011) există anumite realizări, încercări şi intenţii. 6. Realizarea unor evaluări externe, care
să identifice performanţele reale ale elevilor. Acest deziderat este pus în evidenţă de
îndoielile serioase privind rezultatele şcolare reale ale elevilor. Acest lucru nu este specific doar geografiei. Pentru disciplina noastră şcolară ar fi necesară o astfel de evaluare, din perspectiva demonstrării utilităţii sale şcolare probată prin rezultate credibile. 7. Sondarea opiniilor semnificative ale
elevilor, profesorilor, părinţilor, pentru a stabili, în mod obiectiv, gradul de percepţie pe care îl au aceştia asupra utilităţii geografiei şcolare; în acest sens, va trebui imaginat un sistem de instrumente opinionale (chestionare, focus grup, interviu etc.). Pentru acest lucru trebuie realizat un
sistem de chestionare diferite sau interviuri de tip focus grup, din care să rezulte într-un mod plauzibil sistemul opţional al persoanelor investigate. Nu putem spune că geografia este o disciplină agreată şi solicitată, fără a avea o
Page 1 |
Page 2 |
Page 3 |
Page 4 |
Page 5 |
Page 6 |
Page 7 |
Page 8 |
Page 9 |
Page 10 |
Page 11 |
Page 12 |
Page 13 |
Page 14 |
Page 15 |
Page 16 |
Page 17 |
Page 18 |
Page 19 |
Page 20 |
Page 21 |
Page 22 |
Page 23 |
Page 24 |
Page 25 |
Page 26 |
Page 27 |
Page 28 |
Page 29 |
Page 30 |
Page 31 |
Page 32 |
Page 33 |
Page 34 |
Page 35 |
Page 36 |
Page 37 |
Page 38 |
Page 39 |
Page 40 |
Page 41 |
Page 42 |
Page 43 |
Page 44 |
Page 45 |
Page 46 |
Page 47 |
Page 48 |
Page 49 |
Page 50 |
Page 51 |
Page 52 |
Page 53 |
Page 54 |
Page 55 |
Page 56 |
Page 57 |
Page 58 |
Page 59 |
Page 60 |
Page 61 |
Page 62 |
Page 63 |
Page 64 |
Page 65 |
Page 66 |
Page 67 |
Page 68 |
Page 69 |
Page 70 |
Page 71 |
Page 72 |
Page 73 |
Page 74 |
Page 75 |
Page 76 |
Page 77 |
Page 78 |
Page 79 |
Page 80 |
Page 81 |
Page 82 |
Page 83 |
Page 84 |
Page 85 |
Page 86 |
Page 87 |
Page 88 |
Page 89 |
Page 90 |
Page 91 |
Page 92 |
Page 93 |
Page 94 |
Page 95 |
Page 96 |
Page 97 |
Page 98 |
Page 99 |
Page 100