A N U L I I I N U M Ă R U L 1 - 2 Preferinţele consumatorilor dobrogeni


pentru produsele de morărit şi panificaţie ale acestei unităţi este evidentă. Într-un studiu realizat pe 140 de subiecţi în


municipiul Constanţa (luna iulie 2010), în 68% din cazuri, în gospodărie se găsea un produs de morărit al mărcii “Dobrogea Grup S.A.”, iar dintre aceştia, 51% cu un singur produs, iar în 17% din cazuri, două sau mai mult de două produse de morărit: făină de bază, făină pe destinaţii de utilizare (patiserie/ panificaţie: cozonac, gogoşi, prăjituri), griş de grâu, mălai grişat ş.a. Referitor la produsele de panificaţie, 12,14 % din cei chestionaţi cumpărau un produs zilnic, iar 25,71 % de cel putin două ori săptămânal. Viile şi pepinierele viticole. În Dobrogea,


viţa de vie poate fi cultivată aproape oriunde; relieful regiunii, format dintr-o succesiune de coline şi terenuri plane, larg învălurat, nu ridică probleme pentu viticultură. Climatul continental- excesiv, cu veri foarte călduroase, toamne lungi şi însorite, cu un regim pluviometric deficitar (sub 400 mm anual), repartizat în special primavara (aprilie-mai) şi toamna (noiembrie-decembrie), sunt condiţii ce asigură o maturare uniformă şi supramaturarea strugurilor, cu posibilitatea destul de frecventă de apariţie a atacului de mucegai nobil – fenomen similar cu cele din podgoriile cunoscute în obţinerea vinurilor dulci naturale (Sauternes, Tokay, Marsala, Crimeea). Solurile sunt uşoare, permeabile, cu regim termic favorabil, având suport calcaros cu elemente nutritive necesare dezvoltării normale a viţei de vie. Sunt cunoscute ca bazine viticole podgoriile de la Murfatlar, Ostrov, Tulcea - Somova, Sarica - Niculiţel, pentru obţinerea unor vinuri de înaltă calitate, cu însuşiri calitative distincte, purtând blazoane de mare nobleţe. Podgoria Murfatlar se înscrie, alături de Cotnari şi Pietroasa, în grupa arealelor viticole româneşti în care pot fi obţinute vinuri dulci naturale din struguri culeşi la stafidirea boabelor. Peste tot în această regiune pot fi produse vinuri roşii de mare marcă, bogat şi intens colorate, precum şi vinuri albe seci sau demiseci, care se disting prin putenica lor personalitate. Mărturii scrise despre tradiţia producerii


vinului la Murfatlar au fost lăsate şi de faimosul poet latin Publius Ovidius Naso, care a trăit în exil în cetatea Tomis în peroiada 9-17 d.H. Un moment important l-a reprezentat


apariţia Staţiunii de Cercetări Viticole Murfatlar, în anul 1927, ce a permis extinderea substanţială a sortimentului varietal: soiurile albe de struguri sunt cultivate în proporţie de 70%:


P A G I N A 57


Riesling Italian, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Pinot Gris, Muscat Ottonel, Tămâioasa Românească, Traminer, Fetească Albă, Fetească Regală, Crâmpoşie, iar soiurile roşii sunt reprezentate de: Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Fetească Neagră. Vinurile produse sunt grupate în mărci


comerciale, încadrându-se în diferite categorii: colecţie de vinuri vechi, licoroase, unice pe piaţa românească (din categoria vinurilor speciale tradiţionale inspirate din tehnologia celebrelor vinuri de Porto, Malaga, Madeira sau Xeres); vinuri seci, tinere, proaspete, armonioase, vivace; vinuri tradiţionale albe şi roşii - sortimen- te cu un gust mieros, catifelat, onctuos, ce pot rivaliza cu cele mai renumite vinuri de gheaţă din lume - ; vinuri mature; vinuri albe şi roşii demi- seci, cu aromă distinsă, elegantă şi cu o deose- bită prospeţime şi fructuozitate, vinars - obţinut din distilat de vinuri albe specifice cu un bun echilibru între alcool şi aciditate, maturat în butoaie de stejar, produs după metoda tradiţională sau obţinute prin cupajarea mai multor soiuri. Analiza produselor podgoriilor dobrogene


în două super-market-uri din municipiul Constan- ţa (luna iunie, 2010), considerând volumul de marfă vândut pe unitatea de timp, a evidenţiat următoarele situaţii: - pentru aceeaşi categorie de produs şi


palier de preţ, 18,2 % din clienţi au preferat produsele dobrogene; - structura pe tipuri de produs: 11,2%


vinuri de colecţie şi vinuri speciale tradiţionale; 40,8% vinuri tradiţionale; 48% vinuri tinere şi de origine controlată. Creşterea ovinelor . Ţinutul Dobrogei a


fost recunoscut în trecut şi prin creşterea animalelor şi în deosebi, a oilor, datorită întinselor suprafeţe de păşune. A devenit vestit în capitala sultanilor pentru mieii şi berbecii săi, care, în afară de lâna de bună calitate şi brânza de oaie, ofereau o carne delicioasă în care trecuseră aromele ierburilor sărate de apropierea mării. Nevoile de astfel de produse au determinat autorităţile otomane, să încurajeze, chiar să protejeze păstoritul transhumant al oierilor din Principatele Române. În 1795, prin firman al sultanului Selim al III-lea, se permitea nestingherita trecere a turmelor de oi şi capre, până la strâmtoarea Bosfor, pentru completarea aprovizionării capitalei imperiale17).


17) Rădulescu, A., Bitoleanu, I. (1998), p. 243.


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100