A N U L I I I N U M Ă R U L 1 - 2 inserţie. Urmează un capitol dedicat


caracterizării trăsăturilor esenţiale ale economiei naţionale de după colapsul regimului totalitar din 1989 cu accent pe efectele teritoriale ale restructurărilor din această perioadă. Următorul capitol sintetizează caracteristicile generale ale mediului în care sunt inserate universităţile, restructurarea urbană şi disparităţile intra- regionale fiind văzute ca principalele provocări pentru aceşti actori teritoriali. Problematica urban-regională la care ar


trebui să răspundă universităţile este prezentată prin introducerea conceptului de „nevoi” la nivelul respectiv (capitolul 4). În cazul nevoilor regionale, se face şi o prezentare detaliată a acestora pe cele 8 regiuni de dezvoltare, cu individualizarea spaţială a principalelor categorii. Prezentarea ofertei universitare se face la nivel naţional pe cele 15 domenii fundamentale, ţinând cont şi de formele de proprietate ale universităţilor (prima parte a capitolului 5), urmând ca partea a doua a capitolului respectiv să fie dedicată aspectului regional al acesteia. Analiza ofertei universitare, atingând


problemele de concentrare şi difuzie a serviciilor respective, se axează pe inter-relaţii teritoriale la nivel naţional, regional, precum şi cel al bazinelor de recrutare în cazul unor universităţi luate ca studii de caz. Aceasta se continuă cu două capitole scurte abordând diferenţierile regionale în infrastructură şi cercetarea ştiinţifică în universităţi. Ultimul capitol constituie o încercare


(reuşită, de altfel) de a construi ceva nou din ceea ce a fost prezentat şi luat la ‚puricat” în capitolele precedente. Astfel, se sintetizează şi se conceptualizează rolul universităţilor în soluţionarea problemelor la nivel urban şi regional enunţate în capitolul patru; de asemenea, se face o tipologie a acestor instituţii de învăţământ superior după gradul de implicare în procesele de restructurare urbană şi dezvoltare regională. Cu toate părţile sale pozitive şi punctele


forte indiscutabile, nu putem trece cu vederea unele neajunsuri. Astfel, cartea lasă impresia unei lucrări făcute în condiţii de presiune a deadline-urilor: ici-colo se găsesc repetări şi deficienţe în construcţia frazei care la o citire mai atentă ar fi putut fi eliminate cu uşurinţă. Poate, presiunea aceasta explică şi faptul, de ce conceptul de „nevoi”, unul de bază pentru lucrare, deşi sugestiv, este prezentat sumar, trecându-se destul de rapid la diferenţieri teritoriale ale acestora. După părerea noastră,


P A G I N A 95


un subcapitol axat pe metodologia evidenţierii nevoilor caracteristice fiecărui tip de spaţiu ar fi fost binevenit. Este salutabilă utilizarea potrivită şi cu


măsură a materialului grafic, ceea ce nu trebuie să ne mire, având în vedere faptul că majoritatea echipei de autori este formată din geografi. Cu toate acestea, ne-am putea aştepta de la geografi la o rigoare mai strictă în conceperea, redactarea şi prezentarea acestui material ilustrativ, în special, a hărţilor. În final, reieşind atât din experienţa


generală, cât şi ca urmare a lecturării cărţii, îmi permit să contrazic coordonatorul lucrării. În prefaţă, Profesorul Ianoş propune si ideea universităţii „ca un serviciu de urgenţă”, compromiţând, parţial, spiritul unei alte idei promovate de carte, precum că universitatea este „o uzină de producere a cunoaşterii”. Oare cunoaşterea generată de universitate nu este capabilă să prevadă şi să prognozeze situaţiile de criză? Oare acest „stoc de inteligenţă” este bun doar pentru a răspunde la apeluri, atunci când i se cere? Mi se pare, totuşi, ca răspunsul la aceste întrebări să fie unul pozitiv. Prin urmare, consider ca este mai important de subliniat ideea, conform careia universităţile trebuie să fie pregătite să dea răspunsuri fără să fie întrebate, să ofere soluţii la probleme care pot sa apara în regiune. De altfel, cartea înseşi este în acord cu această idee. Concluzionând, subliniez că lucrarea


Inserţia teritorială a universităţilor din România îşi propune să stimuleze cooperarea dintre factorii de decizie la nivel regional şi local şi universităţi. Cu punctele forte şi slabe ale sale, studiul elaborat la nivel de macro-scară și axat pe relaţia oraş-universitate-regiune, are ca scop stimularea interesului „pentru cercetări detaliate la nivelele inferioare”. Astfel, ţinând cont de calităţile lucrării, o


recomand atât comunităţii ştiinţifice ca o călăuză excelentă pentru ghidarea eforturilor în a descoperi, analiza şi contribui la optimizarea modului de inserţie a universităţilor în spaţiile regionale şi urbane particulare, cât şi decidenţilor locali şi regionali pentru facilitarea fundamentării politicilor de dezvoltare a comunităţilor avute în grija sa.


Dr. Igor SÎRODOEV


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100