A N U L I I I N U M Ă R U L 1 - 2
P A G I N A 39
ELEMENTE DE STRUCTURĂ LITOLOGICĂ ALE ALPILOR FRANCEZI DE SUD. STUDIU DE CAZ ALPII BRIANÇONNEZI
Drd. Daniel IOSIF
iosif.daniel@ymail.com
Elements of lithological structure in the Southern French Alps. Case study: the Alps of
Briançon. The Southern French Alps present some interesting features especially of its lithological structure. For a better understanding of the entire mountain belt we must see before the structural conditions and the main geographical phenomenon that has modeled the present relief. The fact that this region is the oldest one from the entire Alps system leads to a number of consequences mostly of them connected with the lithological structure.
Key words: Southern French Alps, lithological structure, Briançon, rocks proprieties. Introducere Munţii Alpi reprezintă un ansamblu foarte
complex de materiale de diverse origini şi de diverse vârste. Pe parcursul Mezozoicului geosinclinalul aflat pe teritoriul actual al Alpilor este umplut de sedimente marine şi vulcanice. Compresarea sedimentelor şi ridicarea lor se va face la sfârşitul Mezozoicului – 40-50 Ma – prin unirea plăcii Euroasiatice cu cea Africană. Acest aspect determină în mod direct prezenţa unor geologii şi structuri complexe, nu de puţine ori asociate cu acţiunile de şariere şi retro-şariere. Analiza noastră face parte dintr-un studiu
mai amplu efectuat în perioada 2009-2010 în urma unei burse de studiu. Ne vom concentra în cele ce urmează asupra unei subdiviziuni ale Alpilor Francezi de Sud (care la rândul lor reprezintă o subdiviziune a Alpilor Francezi), este vorba despre Alpii Briançonnezi (Les Alpes Briançonnaises). Etimologic, denumirea provine de la oraşul Briançon, oraş în centrul Alpilor Francezi de Sud ce deţine o importantă putere de atracţie regională şi chiar naţională (francezii în consideră a fi oraşul situat la cea mai mare altitudine din Europa; cert este însă că oraşul arborează mândru steagul de Oraş de Artă şi Istorie - Ville d’Art et d’Histoire - iar fortificaţiile sale de tip Vauban sunt pe lista UNESCO din 2008).
Caracteristic zonei interne a Alpilor
Francezi de Sud este pe de o parte prezenţa pânzelor de şariaj ceea ce fac mult mai grele activităţile de cercetare şi existenţa unor mari mase de şisturi, numite aici şisturi lucioase
datorită aspectului. Această zonă internă a fost printre primele suprafeţe (unii autori o consideră chiar prima) ridicate în Oligocen deci supuse unei lungi şi complexe perioade de eroziune. Vom descrie în cele ce urmează
principalele tipuri de roci întâlnite în Alpii Briançonnezi. De la flişul din partea vestică la şisturile lucioase din partea estică trecând prin zona mediană care poartă cele mai înalte piscuri, fără a uita nici moştenirea domeniului oceanic, prezentare scurtă, caracteristici, proprietăţi.
Flişul
Ceea ce reprezintă acum zona axială a fost locul de origine a flişului ce se află acum la nord-est, iată deci o dinamică nord-est – sud-vest înaintea paroxismului alpin. P Péguy (1947) realizează o triere a acestor flişuri în mai multe categorii. Aşadar întâlnim: un fliş tipic cu straturi şistoase şi grezoase de la câţiva centimetri grosime la mai mulţi decimetri. Din acesta au derivat, la rândul lor, încă trei tipuri de fliş. Flişul negru în care predomină argilele, flişul grezos în care gresiile au grosimi importante iar şisturile, contrar, sunt rare, şi un fliş calcaros reprezintă un facies cu predominarea calcarului. La începutul Terţiarului ia naştere un tip
special de fliş constituit din calcare, şisturi şi, în cantităţi mici, argile. Este considerat special deoarece în componenţa calcarului sunt prinse resturile fosile ale unui animal necunoscut până astăzi numit ”helmintoid” de unde acest fliş a căpătat denumirea de ”fliş helmintoid”.
Page 1 |
Page 2 |
Page 3 |
Page 4 |
Page 5 |
Page 6 |
Page 7 |
Page 8 |
Page 9 |
Page 10 |
Page 11 |
Page 12 |
Page 13 |
Page 14 |
Page 15 |
Page 16 |
Page 17 |
Page 18 |
Page 19 |
Page 20 |
Page 21 |
Page 22 |
Page 23 |
Page 24 |
Page 25 |
Page 26 |
Page 27 |
Page 28 |
Page 29 |
Page 30 |
Page 31 |
Page 32 |
Page 33 |
Page 34 |
Page 35 |
Page 36 |
Page 37 |
Page 38 |
Page 39 |
Page 40 |
Page 41 |
Page 42 |
Page 43 |
Page 44 |
Page 45 |
Page 46 |
Page 47 |
Page 48 |
Page 49 |
Page 50 |
Page 51 |
Page 52 |
Page 53 |
Page 54 |
Page 55 |
Page 56 |
Page 57 |
Page 58 |
Page 59 |
Page 60 |
Page 61 |
Page 62 |
Page 63 |
Page 64 |
Page 65 |
Page 66 |
Page 67 |
Page 68 |
Page 69 |
Page 70 |
Page 71 |
Page 72 |
Page 73 |
Page 74 |
Page 75 |
Page 76 |
Page 77 |
Page 78 |
Page 79 |
Page 80 |
Page 81 |
Page 82 |
Page 83 |
Page 84 |
Page 85 |
Page 86 |
Page 87 |
Page 88 |
Page 89 |
Page 90 |
Page 91 |
Page 92 |
Page 93 |
Page 94 |
Page 95 |
Page 96 |
Page 97 |
Page 98 |
Page 99 |
Page 100