P A G I N A 22


G E O G R A F U L


Fig.16 - Centrele de convergenţă regională şi structurile administrativ-teritoriale propuse 1. Relaţii de subordonare, 1 a. Relaţii de subordonare difuză, 2. Relaţii de cooperare, 3.


Conurbaţie / Interurbaţie, 4. Centru polarizator principal, 5. Centru polarizator secundar, 6-7. Reşedinţe administrative de nivel subregional (judeţean, local), 8. Limită de unitate NUTS II (macroregiune), 9. Limită de unitate NUTS III (judeţ), 10. Limită de unitate NUTS IV (locală).


Subordonarea care se manifestă astăzi între


aceste oraşe şi actualele centre administrative necesită constituirea unor unităţi administrative de nivel subdepartamental, care să includă spaţiul rural polarizat de acestea. Elementul central în structurarea spaţială, pentru această zonă, este dat de binomul urban Suceava-Botoşani, aflat în relaţie de complementaritate funcţională, spre care gravitează sistemele locale de aşezări umane. Prin urmare, am considerat oportună constituirea unei structuri administrative macroregionale care să reunească sistemele de aşezări polarizate de cele două nuclee urbane. La nivel departamental, Vatra Dornei şi comunele din Depresiunea Dornelor şi din zona montană limitrofă acesteia gravitează către Câmpulung Moldovenesc, tendinţa fiind de a îngloba acest areal într-o structură administrativă montană subordonată Câmpulungului. Similar, pentru spaţ iul central -


moldovenesc, relaţiile existente între Roman şi Paşcani necesită înglobarea spaţiului rural polarizat de Paşcani într-o structură administrativă coordonată de Roman, iar spaţiul rural polarizat de Oneşti, într-o structură de nivel subdepartamental, coordonată de Bacău. Pe teritoriul actualului judeţ Vaslui, pe lângă reşedinţă, alte două municipii foste reşedinţe de judeţ îşi revendică reinvestirea cu această funcţie: Bârlad şi Huşi. Relaţia de competiţie existentă între Bârlad şi Vaslui, asociată cu poziţia periferică a municipiului Bârlad în cadrul judeţului, determină atracţia în zona sa de influenţă a aşezărilor rurale din nordul judeţului Galaţi, justificând constituirea unei noi unităţi administrative de nivel judeţean (Tutova) coordonată de Bârlad. Prin contrast, municipiul Huşi este subordonat net Vasluiului, iar poziţia sa marginală, aproape de frontieră şi pe o cale secundară de acces îi diminuează considerabil zona de influenţă;


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100