A N U L I I I N U M Ă R U L 1 - 2


P A G I N A 61


MEDIAŞ – VALENŢE TURISTICE


Drd. Ioan MĂRCULEŢ, Dr. Cătălina MĂRCULEŢ cmarculet@yahoo.com


Introducere Municipiul Mediaş, vechi centru istoric, iar


de la începutul secolului al XX-lea şi important centru industrial şi administrativ al judeţelor Târnava Mare şi Sibiu, se află situat la intersecţia meridianului de 24°22’ longitudine estică cu paralela de 46°10’ latitudine nordică, în Podişul Târnavelor, la contactul dintre Dealurile Târnavei Mici, la nord, şi Podişul Hârtibaciului, la sud, în valea Târnavei Mari. Teritoriul său, întins pe aproximativ 4.000


ha, cuprinde valea largă şi asimetrică a râului Târnava Mare şi dealuri cu altitudini de 400-500 m (Dl. Hula Blăjelului, 539,6 m), Dl. Colibelor, 552,6 m; Dl. Mediaş, 490 m ş.a.). Climatul, favorabil practicării agriculturii (în special cultivării viţei-de-vie), se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 8,4°C şi precipitaţii de 625,6 mm. Râul Târnava Mare, „coloana vertebrală” şi principala reţea hidrografică din oraş, are panta redusă (0,5‰), iar debitul mediu multianual de 13,8 m3/s. În sud-vestul localităţii a fost amenajat Lacul Ighiu (148 ha), pentru a compensa lipsa de apă din regiunea industrială Mediaş - Copşa Mică, şi care, în zilele toride de vară, a devenit, pentru locuitori, un punct de atracţie.


Scurt istoric Localitatea a fost atestată documentar


pentru prima dată la 3 iunie 1267, când regele Ungariei, Ştefan cel Tânăr, înapoia lui Nicolae, fiul lui Jula, moşiile bunicului său Mediesy, Folgendorf, Togsdorf şi Furkeschdorf. La venirea saşilor în Transilvania (secolele


XII-XIV), întreaga depresiune intracarpatică era locuită cu obşti româneşti, iar în unele areale şi de obşti maghiare şi secuieşti. În împrejurimile Mediaşului, colonizarea saşilor s-a făcut în deceniile şapte şi opt ale secolului al XIII-lea. După stabilirea saşilor aici, aşezarea evoluează devenind cel mai important centru urban din regiune. În documentele din 1283 localitatea era


consemnată sub denumirea de ”Villa Medyes”, pentru ca în 1359 să fie menţionat ca oraş (civitas). În anul 1438 Mediaşul a fost distrus de turci, după care, în secolele XV-XVI a fost realizată o puternică centură de fortificaţii, întărită cu 21 de turnuri şi bastioane. După construirea sistemului de apărare, saşii din Mediaş s-au organizat în bresle meşteşugăreşti, ei dovedindu-se a fi de-a lungul timpului neîntrecuţi aurari, zidari, dulgheri, armurieri, croitori, blănari, brutari etc., o parte din produsele confecţionate de ei fiind comercializate şi în ţările române. La scurt timp după ridicarea fortificaţiilor, în anul 1539, regele Ioan Zápolya (1526-1540) oferă oraşului privilegii comerciale, iar la 25 martie 1552, Ferdinand I de Habsburg, viitorul împărat (1556-1583), îi atribuie rangul de oraş cu judecătorie regală şi centru administrativ al scaunelor săseşti Mediaş şi Şeica Mare. Importanţa deosebită a oraşului face ca în


1575, 1588, 1599 şi 1614, să se întrunească aici Dieta Transilvaniei. În secolul al XVII-lea, Mediaşul se număra printre cele nouă oraşe de pe teritoriul Transilvaniei cu statute bine definite alături de Alba Iulia, Bistriţa, Braşov, Cluj, Orăştie, Sibiu, Sighişoara şi Târgu Mureş. În anul 1705, în urma unui asediu


prelungit, curuţii lui Francisc Rákóczy al II-lea, conduşi de generalul S. Forgách ocupă oraşul şi- i distrug o parte din sistemul de fortificaţii. În timpul revoluţiei din 1848-1849, Mediaşul este ocupat pe rând de către generalul Iosif Bem şi de către trupele ruseşti şi cele imperiale. De această revoluţie sunt legate numele a doi mari revoluţionari medieşeni: Stefan Ludwig Roth şi Ştefan Moldovan. La 8 ianuarie 1919, Adunarea Naţională a Saşilor din Transilvania, întrunită la Mediaş, recunoştea unirea acestei provincii cu România şi declara că populaţia săsească considera pe membrii săi ca cetăţeni români. În perioada următoare celui de-al doilea


război mondial, datorită unităţilor industriale înfiinţate aici, Mediaşul s-a dezvoltat rapid, devenind cel mai important oraş de pe Târnave.


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100