A N U L I I I N U M Ă R U L 1 - 2


În forma sa iniţială, clădirea a fost realizată într-o remarcabilă arhitectură în stil renascentist, din care se mai păstrează în prezent gangul boltit al porţii şi ancadramentele în piatră ale ferestrelor de la faţadă – unul integral, la fereastra centrală, şi două parţiale, deasupra ferestrelor laterale 1-2 şi 4-5.


Casa Schuster. Clădirea a fost ridicată


după anul 1705. Între 1783 şi 1900 în camera dinspre piaţă, de la parter, a funcţionat o farmacie. Arhitectura faţadei, respectiv a etajului superior, şi decoraţiile interioare sunt realizate într-un admirabil decor baroc. Casa Rosenauer este interesantă, aşa


cum sublinia E. Greceanu (1968), „prin succesiunea etapelor de construcţie, care condensează toată evoluţia acestei părţi a oraşului”. Clădirea, ridicată după anul 1621, este alipită de zidul exterior al castelului. Arhitectura iniţială a fost cea a Renaşterii, dar în secolul al XVIII-lea a trecut printr-o etapă de mari refaceri, încheiată în anul 1793, prilej cu care a primit, totodată, şi un somptuos decor baroc. Fosta farmacie „Vulturul Negru”, apare


menţionată documentar în anul 1760. Realizată în stil baroc, din arhitectura iniţială s-a mai păstrat doar porticul de la intrarea dinspre piaţă, străjuit de două coloane care susţin un balcon. Biserica Greco-Catolică cu hramul


Înălţarea Domnului, este prima biserică românească ridicată în interiorul fortificaţiilor. Ridicată în anul 1826, cu suportul financiar şi sub autoritatea episcopului greco-catolic al Blajului, Ioan Bob, are o arhitectură cu o puternică influenţă barocă. „Interiorul, spaţios şi elegant – subliniază E. Greceanu (1968) – este acoperit cu bolţi «a vela» compartimentate cu arce dublouri, ce se reazemă pe pilaştri. Aceştia au o profilatură bogată cu racorduri curbe, care


P A G I N A 65


formează o suită de nişe de-a lungul pereţilor navei”. Biserica a fost renovată în anii 1890 şi 1934, la această ultimă dată executându-se şi pictura interioară. Casa memorială St. L. Roth1) este o


construcţie în stil baroc compusă din trei camere. Încăperile de la stradă, două la număr, au bolţi cu stucaturi. Faţada sobră are trei ferestre protejate cu grilaje de fier forjat, realizate la începutul secolului al XIX-lea. Poarta are ancadrament semicircular, iar gangul este boltit semicircular cu arcuri dublouri. Casa memorială Hermann Oberth2) a


fost amenajată în anul 1994, cu ocazia centenarului naşterii sale – prin acţiunea conjugată a Asociaţiei Saşilor Transilvăneni din München, Agenţia Spaţială Română, Forumul Democrat al Germanilor din România, Consiliul Local Mediaş şi Aviaţia Militară – casă memorială. Până în 1996 aceasta s-a aflat în administraţia Consiliului Local, iar după această dată a devenit secţie a Muzeului Aviaţiei din Bucureşti. Este organizată pe două module: unul destinat memoriei şi activităţii lui Hermann Oberth (Fig. 4); al doilea activităţii primului cosmonaut român, Dumitru Prunariu. În municipiul Mediaş mai pot fi admirate


sau vizitate şi alte monumente simbolice pentru oraş şi pentru istoria sa: ansamblurile arhitecturale reprezentate de clădirile de pe străzile Johannes Honterus, denumită în vechime Strada Pietruită sau Veche şi Gheorghe Doja sau Strada nouă; clădirile de pe Strada Turnului de la numărul 2, care a aparţinut, până la sfârşitul secolului al XVIII-lea, descendenţilor lui Petrus Hann, primar al Mediaşului în 1617, şi de la numărul 6, rezultată prin unificarea a trei clădiri existente la sfârşitul secolului al XVIII-lea,


1) St. L. Roth s-a născut la Mediaş în anul 1796. A urmat studiile gimnaziale la Mediaş şi Sibiu şi pe cele


universitare la Tübingen, unde l-a avut ca profesor pe renumitul pedagog elveţian J.H. Pestalozzi. În anul 1820 a obţinut doctoratul după care a revenit în ţară. Aici a activat ca profesor la gimnaziul din Mediaş al cărui rector a fost între 1931-1934. După 1934 a devenit preot la Mediaş, apoi la Nemşa şi Moşna. În timpul revoluţiei de la 1848-1849 s-a remarcat prin ideile sale revoluţionar-democratice fapt care-i va aduce condamnarea la moarte din partea autorităţilor maghiare (1849). A lăsat posterităţii o bogată operă cu caracter istoric sau istorico-politic: Istoria Transilvaniei (1824-1830), Breslele. O scriere de apărare (1841), Lupta între limbi în Transilvania (1842). 2) Hermann Oberth, părintele rachetei, s-a născut la Sibiu, în 1894, şi a trăit mai mult la Sighişoara şi la


Mediaş, iar din timpul celui de-al doilea război mondial în străinătate. Studiile gimnaziale şi liceale le face la Sighişoara, iar cele superioare la Cluj, München, Göttingen şi Heidelberg. În 1923 îşi susţine examenul de diplomă la Cluj cu lucrarea Racheta spre spaţiile interplanetare, publicată în acelaşi an. Din 1925 devine profesor la Liceul „St. L. Roth” din Mediaş unde activează timp de 14 ani şi unde continuă cercetările asupra rachetelor şi realizează primele experimente în domeniu. În timpul războiului se stabileşte în străinătate unde continuă activitatea de cercetare pe lângă marile agenţii spaţiale ale lumii. Activitatea sa s-a materializat în lucrările: Racheta spre spaţiile interplanetare (1923), Căile navigaţiei spaţiale (1929), Oameni în spaţiul cosmic (1954), Automobilul lunar (1959), Nava cosmică electrică (1961) şi alte circa 80 de titluri realizate în perioada de după război. Încetează din viaţă în 1989 la Feucht, în Germania.


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100