A N U L I I I N U M Ă R U L 1 - 2 Datele de teledetecţie, obţinute cu ajutorul
sateliţilor indieni, au fost aplicate în diferite domenii economice şi ştiinţifice (Navalgund et al., 2007). Dezvoltarea agriculturii durabile a ocupat printre acestea un loc de frunte. Aportul teledetecţiei în acest caz s-a axat în mod special pe: identificarea teritoriilor necultivate potenţial cultivabile, sprijinirea dezvoltării integrate a bazinelor hidrografice, studierea repartiţiei şi rotaţiei culturilor agricole, cartarea solurilor salinizate, evaluarea performanţei irigaţiilor şi a impactului agriculturii asupra mediului şi altele. Aceste aplicaţii au fost posibile prin utilizarea seriilor de senzori LISS şi (A)WiFS În studiile privind resursele marine
sateliţii indieni s-au remarcat prin utilitatea lor în analiza caracteristicilor biologice şi biofizice ale oceanului: temperatura apei, concentraţia de clorofilă şi suspensii, caracterizarea carbonului organic dizolvat, identificarea zonelor cu resursele piscicole potenţiale, prin intermediul senzorului OCM al sateliţilor din seria Oceansat. Din cauza efectelor schimbărilor globale ale mediului, securitatea asigurării cu apă a devenit una din preocupările principale în zonele cu umiditate critică. În acest caz, materialele de teledetecţie au contribuit la prospecţiuni de ape subterane pentru identificarea atât a zonelor bogate în apă, cu un potenţial hidric înalt, cât şi a zonelor deficitare în apă. Ca urmare a Misiunii Naţionale pentru Apă Potabilă s-au implementat măsuri de asigurare cu apă a zonelor-problemă pe baza cartărilor hidrogeologice la scara 1:50 000 (în mod special, forarea de puţuri noi în zone cu resurse deficitare). Plasarea de puţuri noi a avut o rată de succes de peste 90% în cazuri în care planificarea a fost sprijinită de materialele de teledetecţie. Un alt domeniu de aplicare a tehnologiilor satelitare îl reprezintă cartarea gheţarilor din Himalaya, acestea reprezentând o sursă importantă de apă atât pentru agricultura irigată, cât şi pentru hidroenergetică. În domeniul monitorizării şi evaluării
impactului asupra mediului, datele de teledetecţie s-au remarcat prin aportul său la înţelegerea structurii, compoziţiei şi funcţionării ecosistemelor vulnerabile. Primele aplicaţii în acest domeniu fost iniţiate în 1983, fiind legate de cartarea pădurilor. Ulterior, după lansarea satelitului cu o rezoluţie spaţială mai mare Resourcesat-1, a fost posibilă evaluarea dinamicii suprafeţelor împădurite şi producerea planurilor de împădurire. Alte aplicaţii în domeniu au vizat caracterizarea
P A G I N A 37
biodiversităţii, cartarea pădurilor de mangrove, evaluarea stării recifilor coralieri etc. India, fiind o ţară vulnerabilă la dezastrele
naturale, care cauzează pierderi financiare şi de vieţi omeneşti, a acordat o atenţie deosebită prognozei şi diminuării impactului proceselor şi fenomenelor naturale periculoase. Ca urmare a acestor eforturi în 2003 a fost iniţiat Programul pentru Sprijinirea Managementului Dezastrelor, care îşi asigură informaţiile din toate sursele disponibile, printre care Programul Spaţial Indian ocupă un loc primordial. În mod special, în cadrul acestui program, funcţionează sistemele de monitorizare a inundaţiilor, a secetelor agricole. De asemenea, a fost făcută zonarea teritoriului ţării după pericolul de declanşare a alunecărilor de teren, zonarea seismică şi micro-seismică. Printre alte domenii în care tehnologiile
satelitare ocupă un loc important se remarcă climatologia şi prognoza stării vremii, planificarea dezvoltării infrastructurii etc. Un loc deosebit îl ocupă activităţile
orientate spre comunităţile locale. Astfel, în mediul rural au fost organizate, în parteneriat cu organizaţiile non-guvernamentale reputate, peste 170 de Centre de Resurse Săteşti (Village Resource Centres). Aici, capacităţile în comunicarea prin satelit şi sisteme de observaţie terestră sunt integrate pentru a disemina o varietate de servicii oferite de sistemele IT şi satelitare. Astfel, aceste centre sunt concepute pentru a servi drept „o fereastră unică” de livrare a unor servicii, precum: telemedicină, educaţia la distanţă, informaţia privind resursele naturale pentru planificare şi dezvoltare la nivel local, consultări interactive în agricultură, pescuit, m a n a g em e n t u l
r e s u r s e l o r e t c .
(Bhaskaranarayana et al., 2007). Concluzii
India îşi utilizează pe deplin potenţialul în
tehnologii spaţiale. Scopul primar al acestora este îndreptat spre interiorul ţării, răspunzând provocărilor de dezvoltare economică. Cu toate acestea, India a început să pătrundă şi în domeniul cercetărilor spaţiale fundamentale, iar programul lunar este o dovadă certă a acestui fapt. În ceea ce priveşte teledetecţia, India a optat pentru o politică care să-i permită accesul autonom şi la un preţ redus la cele mai performante tehnologii spaţiale şi produse ale acestora, devansând, câteodată, concurenţii săi în domeniu.
Page 1 |
Page 2 |
Page 3 |
Page 4 |
Page 5 |
Page 6 |
Page 7 |
Page 8 |
Page 9 |
Page 10 |
Page 11 |
Page 12 |
Page 13 |
Page 14 |
Page 15 |
Page 16 |
Page 17 |
Page 18 |
Page 19 |
Page 20 |
Page 21 |
Page 22 |
Page 23 |
Page 24 |
Page 25 |
Page 26 |
Page 27 |
Page 28 |
Page 29 |
Page 30 |
Page 31 |
Page 32 |
Page 33 |
Page 34 |
Page 35 |
Page 36 |
Page 37 |
Page 38 |
Page 39 |
Page 40 |
Page 41 |
Page 42 |
Page 43 |
Page 44 |
Page 45 |
Page 46 |
Page 47 |
Page 48 |
Page 49 |
Page 50 |
Page 51 |
Page 52 |
Page 53 |
Page 54 |
Page 55 |
Page 56 |
Page 57 |
Page 58 |
Page 59 |
Page 60 |
Page 61 |
Page 62 |
Page 63 |
Page 64 |
Page 65 |
Page 66 |
Page 67 |
Page 68 |
Page 69 |
Page 70 |
Page 71 |
Page 72 |
Page 73 |
Page 74 |
Page 75 |
Page 76 |
Page 77 |
Page 78 |
Page 79 |
Page 80 |
Page 81 |
Page 82 |
Page 83 |
Page 84 |
Page 85 |
Page 86 |
Page 87 |
Page 88 |
Page 89 |
Page 90 |
Page 91 |
Page 92 |
Page 93 |
Page 94 |
Page 95 |
Page 96 |
Page 97 |
Page 98 |
Page 99 |
Page 100