P A G I N A 78
distanţă însemnată, rezultă că mănăstirea Aluniş fusese întemeiată înainte de acest moment. Acelaşi document mai vorbeşte şi despre o ocină disputată de Aluniş şi moşnenii sibiceni, numită partea Neagăi, ajunsă până la urmă în posesia sibicenilor, deoarece nu se afla între hotarele moşiei Mlăjet. Toponimul Neaga poate avea legătură cu Doamna Neaga, soţia lui Mihnea Turcitul. În intervalul 1649 – 1668, biserica iniţială a fost lărgită şi peşterile au fost amenajate „mai confortabil”. Chihaia (1976) menţionează că din această perioadă s-au păstrat un cuptor şi nişele pentru icoane încoronate cu cruce de Malta. În anul 1825, se construieşte un pridvor de lemn (Chihaia 1976, p.242) iar mai apoi, între anii 1847 – 1850 (sau 1849 – 1850) a fost reparată în timpul egumenului Antonie Ciolăneanu. După secularizare, din 1864, devine biserică de mir (Chihaia 1973, p.13). În anul 1870 s-a aşezat o Catapeteasmă din lemn de stejar, cu icoane din tablă de zinc. În secolul al XX-lea, au avut loc doar cosmetizări exterioare.
Consideraţii practice Vechile exploatări de chihlimbar, Colecţia
Muzeală Colţi, dar şi Biserica de la Aluniş pot constitui puncte de plecare pentru a dezvolta singura alternativă de revitalizare a economiei spaţiului rural, şi anume turismul. Infrastructura de cazare în comuna Colţi este extrem de modestă, existând doar două pensiuni cu locuri limitate şi greu accesibile de la cel mai apropiat drum naţional. Infrastructura rutieră este de asemenea precară, iar utilităţi există doar în mică măsură. Cu toate acestea, investiţiile din ultimii 10
ani, precum cele Phare, au demonstrat că pot fi contractate fonduri externe pentru a moderniza infrastructura şi a concepe la nivel local, împreună cu comuna Bozioru, un plan de promovare a obiectivelor turistice din Colţi. Se pot transpune în practică o serie de
propuneri: - Realizarea unei clasificări a obiectivelor
după tip şi conceperea unor materiale informative pe baza acestora;
G E O G R A F U L - Construirea unor trasee marcate atât
pentru drumeţie, cât şi pentru biciclete, care să lege între ele cele mai importante obiective turistice; - Realizarea unor panouri informative în
punctele cheie; - Amenajarea unor puncte de belvedere - Demararea unei campanii de informare
cu privire la unicitatea obiectivelor comunei Colţi şi la importanţa culturală, materială, spirituală şi ştiinţifică a acestora; - Reamenajarea fostei mine turistice; - Suveniruri bazate pe elemente specifice
zonei, precum chihlimbarul şi biserica Aluniş; - Colaborarea cu comuna Bozioru, pentru
a crea un traseu complex între Aluniş şi Complexul rupestru Nucu.
Bibliografie Chihaia, P. (1973) Un complex
necunoscut de sihăstrii din Munţii Buzăului din vremea lui Neagoe Basarab, S.C.I.A, seria Artă plastică 1, tom 20, Bucureşti, pp.3–20. Chihaia, P. (1974) Date noi despre
bisericuţele rupestre din Munţii Buzăului, Glasul Bisericii 5-6, Bucureşti, pp. 507-517. Chihaia, P. (1976) De la Negru Vodă la
Neagoe Basarab, Edit. Academiei, Bucureşti. Ghiurcă, V. (1999) - Chihlimbarul şi alte
resurse gemologice din judeţul Buzău în Muzeul Judeţean Buzău (2001) Mousaios V, Buzău, pp.389-407. Grigorescu, D. (1925)
Istoricul
chihlimbarului de la Buzău, Revista Minieră, 5-6, Buzău.
Iorgulescu, B. (1892) - Dicţionar geografic,
statistic, economic şi istoric al judeţului Buzău, SOCEC, Bucureşti. Monoranu, M., Nicolescu, V. (1996)
Chihlimbarul la români, Edit. Mouseion, Bucureşti. Muzeul Judeţean Buzău (2000) - Buzău -
Mică enciclopedie istorică, Biblioteca Mousaios, Buzău.
Radu-Buterez, C. (2010) Bază de date
GIS privind studiul istorico-geografic al vestigiilor rupestre din comunle Colţi şi Bozioru, manuscris.
Page 1 |
Page 2 |
Page 3 |
Page 4 |
Page 5 |
Page 6 |
Page 7 |
Page 8 |
Page 9 |
Page 10 |
Page 11 |
Page 12 |
Page 13 |
Page 14 |
Page 15 |
Page 16 |
Page 17 |
Page 18 |
Page 19 |
Page 20 |
Page 21 |
Page 22 |
Page 23 |
Page 24 |
Page 25 |
Page 26 |
Page 27 |
Page 28 |
Page 29 |
Page 30 |
Page 31 |
Page 32 |
Page 33 |
Page 34 |
Page 35 |
Page 36 |
Page 37 |
Page 38 |
Page 39 |
Page 40 |
Page 41 |
Page 42 |
Page 43 |
Page 44 |
Page 45 |
Page 46 |
Page 47 |
Page 48 |
Page 49 |
Page 50 |
Page 51 |
Page 52 |
Page 53 |
Page 54 |
Page 55 |
Page 56 |
Page 57 |
Page 58 |
Page 59 |
Page 60 |
Page 61 |
Page 62 |
Page 63 |
Page 64 |
Page 65 |
Page 66 |
Page 67 |
Page 68 |
Page 69 |
Page 70 |
Page 71 |
Page 72 |
Page 73 |
Page 74 |
Page 75 |
Page 76 |
Page 77 |
Page 78 |
Page 79 |
Page 80 |
Page 81 |
Page 82 |
Page 83 |
Page 84 |
Page 85 |
Page 86 |
Page 87 |
Page 88 |
Page 89 |
Page 90 |
Page 91 |
Page 92 |
Page 93 |
Page 94 |
Page 95 |
Page 96 |
Page 97 |
Page 98 |
Page 99 |
Page 100