A N U L I I I N U M Ă R U L 1 - 2


P A G I N A 3 Opinie geografică REFORMELE ADMINISTRATIVE DIN ROMÂNIA – ÎNTRE RAŢIUNILE POLITICE ŞI REALITĂŢILE GEOGRAFICE


Conf.univ.dr. Radu SĂGEATĂ radusageata@yahoo.com


Administrative reforms in Romania – between political motivation and geographical realities.


Initially promoted as a necessity for efficiently taking in European funds, the idea of an administrative-territorial reorganization of Romania has tensioned inter-party relations, also stirring up discussions on the hastily outlined structures alien to current flows and territorial functions. The present paper is an attempt at a critical approach to the new administrative proposals, while underscoring the historical and social-political background against which administrative reforms in this country have been conceived and implemented. At the same time, an alternative solution is offered based on European models, as well as on the nuclei polarizing regional convergence areas in line with the functional attributes of the Romanian territory.


Key words: administrative reforms, territorial functions, Romania. Nivelul redus de absorbţie al fondurilor


europene la nivel local a redeschis polemica viabilităţii actualului decupaj administrativ- teritorial. Dacă în anii ce au precedat momentului 1989 s-a pus accentul pe fragmentarea structuri- lor administrativ-teritoriale prin revenirea la judeţele din perioada interbelică (Iordan, Alexan- drescu, 1996; Iordan, 2000), depunerea candida- turii României la Uniunea Europeană în 1995 a inversat trendul de acţiune către implementarea unor structuri macroregionale, de nivel superior judeţelor, comparabile ca suprafaţă şi mărime demografică cu nivelul regional din majoritatea statelor UE. Acestea au devenit efective sub for- ma a opt regiuni de dezvoltare, stipulate legisla- tiv prin Legea dezvoltării regionale din 1998 (Legea nr. 151 din 15 iulie 1998)1). Statutul lor nu este însă administrativ, acestea constituind în prezent doar unităţi teritoriale de raportare statistică. Polemicile actuale ce divizează actuala


clasă politică vizează tocmai transformarea acestora în judeţe. Realizate pripit, din raţiuni politice şi fără o consultare prealabilă a specialiştilor şi a opiniei publice, propunerile de agregare a actualelor judeţe în macrostructuri de nivel regional, prezintă o serie de distorsiuni evi- dente în raport de funcţionalitatea teritorială. S-au conturat deja două tendinţe: propu-


nerea PDL bazată pe investirea actualelor regiu- ni de dezvoltare cu statut administrativ şi propu- nerile UDMR şi PCM, agreate de Budapesta, de creare a Ţinutului secuiesc şi retrasare a frontie- relor din 1940.


DIRECŢII ŞI TENDINŢE ÎN REORGANIZAREA ACTUALELOR STRUCTURI ADMINISTRATIV- TERITORIALE DIN ROMÂNIA


Regiunile de dezvoltare, ca bază a noilor judeţe. Propunerea PDL


Sprijinită de preşedinţie, propunerea PDL


are în vedere investirea celor opt regiuni de dez- voltare cu statut administrativ prin transformarea acestora în judeţe. Deşi au fost delimitate pe baza unor anali-


ze multicriteriale (economice, sociale, culturale ş.a.) şi sunt definite prin relaţii funcţionale, regiu- nile de dezvoltare din România constituie agregări de unităţi administrativ-teritoriale de rang superior (judeţe), fără o identitate regională proprie, în condiţiile în care teritoriul României este structurat în ansambluri regionale cu perso- nalitate istorică şi culturală distinctă (provinciile istorice), a căror funcţionalitate a fost demonstrată de-a lungul timpului. Constituite prin asocierea a 4 – 7 judeţe, actualele regiuni de dezvoltare, ce corespund nivelului statistic NUTS 2, se caracterizează prin mărimi demografice şi teritoriale comparabile (cu excepţia regiunii Bucureşti-Ilfov, care în pofida suprafeţei reduse are o mărime demografică asemănătoare cu celelalte regiuni de dezvoltare), oferind un bun cadru de raportare statistico-teritorială.


1) Modificată şi actualizată prin Legea nr. 315 din 28 iunie 2004.


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100