A N U L I I I N U M Ă R U L 1 - 2 În forma actuală, ele reprezintă "rezultatul


suprapunerii unor refaceri din epoca barocului peste o mănăstire în stil gotic." Data exactă a realizării mănăstirii şi a bisericii sale nu se cunoaşte. Mănăstirea şi anexele sale au aparţinut călugărilor franciscani, stabiliţi la Mediaş din 1444. După introducerea Reformei religioase în oraş (1543), în 1556 călugării catolici au fost alungaţi "cu ştirea şi voinţa cinstitului Sfat şi a lăudabilei comunităţi". Revenirea călugărilor franciscani în oraş (în 1721), s-a soldat cu retrocedarea bisericii şi mănăstirii care au fost ulterior restaurate . În faza sa iniţială, biserica aparţine


goticului şi alcătuieşte latura sudică a unui plan dreptunghiular făcut de clădirile mănăstirii. Este o biserică-sală de dimensiuni vaste (12,50 X 28,00 m) ce se continuă cu un cor alungit şi cu absidă poligonală. Pe latura nordică a corului se află sacristia, deasupra căreia se ridică turnul clopotniţei. Pe latura sudică a bisericii se află o capelă dreptunghiulară cu terminaţie poligonală spre est. Din faza gotică a monumentului s-au mai păstrat doar: faţada vestică, cu un portal gotic târziu, geminat; corul prelungit, cu sistemul de boltire în reţea şi patru ferestre cu muluri polilobate; sacristia. În 1742 biserica a fost restaurată în întregime şi remobilată conform


P A G I N A 63


stilului epocii. Nava a suferit importante modificări arhitectonice, iar în interior i s-a adăugat un fastuos decor baroc. Mănăstirea. Laturile calustrului poartă


amprenta diferitelor epoci în care au fost realizate. Latura sa vestică aparţine de asemenea goticului. Din această fază de construcţie se mai păstrează o pivniţă vastă şi o sală acoperită cu boltă în reţea, situată lângă sacristie. Restul aripii a fost refăcut între anii 1726-1733, încăperile de la parter şi etaj fiind acoperite numai cu tavane drepte, laturile de nord şi vest ale calustrului fiind realizate cu două nivele, boltite semicilindric cu penetraţii, arhitectură caracterizată prin simplitate, sobrietate şi echilibrul proporţiilor. În prezent clădirea găzduieşte colecţiile Muzeului Municipal. Între exponatele din patrimoniul acestuia se numără piese din epoca preistorică şi până în prezent, descoperite pe teritoriul Mediaşului sau în ariile învecinate, constând în unelte, arme, monede, carte veche etc. Muzeul este organizat pe trei secţii: istorică, etnografică (Fig. 2) şi zoologică. Prin valoarea exponatelor şi activitatea sa acesta rămâne una dintre instituţiile de cultură cele mai importante ale municipiului.


Costume populare româneşti


Costume populare săseşti Fortificaţiile oraşului. Construirea


sistemului de fortificaţii al oraşului, realizat din iniţiativa regilor Mathias Corvin şi Wladislaw II, s- a extins pe durata a circa trei decenii şi jumătate, între anii 1490 şi 1534. Încă de la început,


Costume populare maghiare Fig. 2 - Muzeul Municipal – Secţia etnografică


intrarea în oraş se făcea prin trei porţi principale apărate de turnuri puternice: Poarta Steingässe, spre nord, prin care se realiza principala legătură cu castelul, Poarta Forkesch, spre sud, şi Poarta Zeckesch, spre est.


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100