P A G I N A 62 Potenţialul turistic În regiune, oferta turistică a cadrului


natural este redusă, iar obiectivele antropice din Mediaş sunt mult mai puţine comparativ cu cele din marile oraşe săseşti din Transilvania: Braşov şi Sibiu.


Municipiul Mediaş dispune, în prezent, de


o reţea de obiective turistice, dintre care, principala atracţie o reprezintă monumentele sale istorice, aparţinând epocilor medievală şi modernă:


Castelul şi Biserica Sfânta Margareta.


Ansamblul arhitectonic medieval compus din citadela oraşului şi Biserica Evanghelică Sf. Margareta din interiorul său reprezintă cel mai important şi totodată cel mai grandios monument al Mediaşului. Sistemul de fortificaţii din jurul bisericii, aflat în centrul oraşului vechi, denumit încă din epoca medievală castelul, este atestat documentar în anul 1450. În prima sa formă, castelul a avut două rânduri de ziduri de apărare şi a fost înconjurat de un şanţ lat, delimitat spre


G E O G R A F U L


exterior printr-un zid de sprijin. Zidul de incintă exterior era prevăzut cu un turn circular, situat pe latura sudică, şi cu bastioane deschise în rest. Incinta interioară a avut de la început cinci turnuri: Turnul Clopotelor (sec. XV), pe latura vestică; Turnul Şcolii (sec. XV), situat pe latura nord-vestică a incintei, în anul 1713 a fost înglobat în clădirea şcolii vechi, iar în 1888 nivelele sale, care depăşeau nivelul şcolii, au fost demolate; Turnul Funarilor, situat pe latura de nord; Turnul Croitorilor (reconstruit după 1583), situat pe latura sudică; Turnul Mariei, pe latura sud-vestică a fortificaţiilor (Fig. 1). Principala intrare în castel era situată în partea vestică a sistemului de fortificaţii, pe sub Turnul Clopotelor. Singurele construcţii admise în interiorul incintei în epocile în care castelul şi-a îndeplinit funcţia de apărare (până în secolul XVIII), au fost: casa parohială a Bisericii evanghelice (1515);


locuinţa capelanilor


(anterioară anului 1705); vechea primărie (atestată documentar în anul 1616).


Intrarea în Castel


Turnul Croitorilor Fig.1 - Castelul


Biserica Sf. Margareta este cel mai


impozant monument medieval al Mediaşului, situat în interiorul castelului. A fost menţionată documentar pentru prima dată la 23 iulie 1447, iar cel mai vechi clopot al său inducă anul 1449. De-a lungul timpului, biserica a beneficiat de numeroase reparaţii care au antrenat după ele şi unele modificări. În 1550, Turnul trompeţilor a fost supraînălţat, atingându-se înălţimea actuală, iar în 1551 s-a realizat învelitoarea înaltă încadrată de cele patru turnuleţe de colţ, simbol al dreptului oraşului de a aplica pedeapsa capitală (jus gladii). În inventarul său se păstrează piese de patrimoniu de mare valoare:


Turnul Mariei


cristelniţa de bronz din secolul al XIV-lea, considerată cea mai veche piesă de acest gen din Transilvania; altarul poliptic, pictat; baldachinul baroc al amvonului gotic, realizat în 1679; orga, mărită şi transformată în 1732, bogat decorată în stil baroc şi cu o sonoritate deosebită; opt pietre funerare, unele dintre ele din secolele XVI-XVII, cu o frumoasă decoraţie renascentistă; piese de cult din argint, realizări ale meşterilor aurari şi argintari locali; o splendidă colecţie de covoare din Anatolia. Complexul arhitectural franciscan este


compus din două clădiri distincte: biserica şi mănăstirea.


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100