A N U L I I I N U M Ă R U L 1 - 2
dezvoltării şi implementării sistemului de asigurare în context socio-spaţial, diversificând totodată metodologia şi interdisciplinaritatea Geografiei ca ştiinţă. Conform raportului ISN Insurance Service
Network din iulie 2010, dezastrele naturale şi implicit amploarea pierderilor create au fost extrem de mari în anul 2010. Prejudiciile produse depăşeau numai în primele şase luni 70 mld.$. Această sumă depăşeşte costurile pierderilor pe întreg anul 2009. Din care acoperite din asigurare au fost doar 22 bn $, mai mult decât dublu faţă de media din anul 2000. Cutremurul din Haiti din data de 12.01.2010 a produs piederi umane de 233.000 persoane, iar 1,2 mil. locuitori au ramas fără adăpost. Seismul principal cu o magnitudine de 7grade/Richter a produs pagube imense în raport cu puterea economică a ţării; pierderile din asigurare se cifrau la 150 mil. $ dat fiind gradul scăzut al penetrării asigurărilor în viaţa socio-economică. Cutremurul din Chile din data de
27.02.2010 a cărui magnitudine de 8,8 grade/ Richter a depăşit de 500 de ori energia cutremurului din Haiti, dar victimele omeneşti au fost mult mai reduse (521). În 2010 au avut loc 55 de evenimente geofizice inclusiv erupţia vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda în luna martie care a produs zeci de mii de anulări de zboruri, 385 de catastrofe meteorologice a căror repercusiuni sunt greu de monitorizat. Uragane puternice (Winter Storm Xynthia în I-le Canare, Pen.Iberică, Franţa şi vânturi de depăşesc 240 km/h în zona montană (Pirinei) au produs pierderi de 4,5 mld.$, iar cele asigurate 3,4 bn $. Alte catastrofe naturale produse în cursul anului 2010 au fost inundaţiile, alunecările de teren în urma ploilor torenţiale (Madeira), furtuni violente şi puternice inundaţii (SUA, Europa Centrală, China). Asigurătorii mondiali au tras semnalul de alarmă ca urmare a producerii catastrofelor naturale din Chile şi Haiti. Aceste evenimente naturale nu pot fi stopate însă se pot diminua puternic efectele acestora dacă se impun măsuri corecte ( Munchen Re). Studiile specialiştilor germani pentru anul
2006 atestă producerea a 850 de evenimente naturale al căror grad de asigurabilitate diferă după cum urmează: cele mai frecvente fenomene meteorologice sunt reprezentate de furtuni, uragane, taifunuri în proporţie de 79% cu un grad de asigurabilitate de 40% din total urmate de temperaturi extreme (14%) asigurate în proporţie de 18% în timp ce inundaţiile mai puţin frecvente în acel an (5%) sunt asigurate în
P A G I N A 69
proporţie de 33%. Evenimentele geofizice precum seisme, erupţii vulcanice şi tsunami (reduse 2%) sunt asigurate în proportie de 9%. (Fig.2).
Fig. 2 - Evenimente naturale pe Glob şi gradul
lor de asigurabilitate (%) în anul 2006 Sursa: GeoRisiko / Forschung
Am remarcat prejudiciile produse în anul
2006; pentru anul 2010, pierderile se ridică la 218 mld $., conform unui studiu data publicităţii în martie de către compania de asigurări Swiss Re. Din punct de vedere al catastrofelor naturale şi impactul acestora în plan social şi economic nici un stat de pe glob nu se poate considera în deplină siguranţă şi ferit de riscuri, indiferent de natura acestora, seisme, inundaţii, alunecări de teren, explozii vulcanice etc. Un exemplu elocvent îl constituie China care din 1960 până în anul 2000 a recurs la un amplu efort de îndiguire a zonelor afectate intens de inundaţii. Aceste lucrări de anvergură au costat 3,15 mld.$ însă s-au evitat piederi în sumă de cca. 12 mld.$; măsurile de prevenire trebuie luate cu mulţi ani înainte de producerea evenimentelor indiferent de natura catastrofei naturale (conf. Munchen Re). Din păcate, pierderea de vieţi omeneşti urmare a aceloraşi evenimente este foarte mare: 34% urmare a indundaţiilor, 29% seisme, tsunami şi erupţii vulcanice, 21% temperaturi extreme şi 16% furtuni violente. (Fig.3).
Ţările dezvoltate cu un sistem de asigurări
consolidat puternic au diferite structuri administrative în caz de catastrofă şi anume guvernele sunt implicate în aceste situaţii prin adminstrarea unor fonduri speciale, alte forme de protecţie către cetăţeni şi prin colaborare gen parteneriat cu sectorul privat al asigurărilor. Fondurile de rezervă sunt constituie din primele de asigurare ale beneficiarilor, participarea societăţilor de asigurare şi reasigurare precum şi prin contribuţia guvernului statului respectiv.
Page 1 |
Page 2 |
Page 3 |
Page 4 |
Page 5 |
Page 6 |
Page 7 |
Page 8 |
Page 9 |
Page 10 |
Page 11 |
Page 12 |
Page 13 |
Page 14 |
Page 15 |
Page 16 |
Page 17 |
Page 18 |
Page 19 |
Page 20 |
Page 21 |
Page 22 |
Page 23 |
Page 24 |
Page 25 |
Page 26 |
Page 27 |
Page 28 |
Page 29 |
Page 30 |
Page 31 |
Page 32 |
Page 33 |
Page 34 |
Page 35 |
Page 36 |
Page 37 |
Page 38 |
Page 39 |
Page 40 |
Page 41 |
Page 42 |
Page 43 |
Page 44 |
Page 45 |
Page 46 |
Page 47 |
Page 48 |
Page 49 |
Page 50 |
Page 51 |
Page 52 |
Page 53 |
Page 54 |
Page 55 |
Page 56 |
Page 57 |
Page 58 |
Page 59 |
Page 60 |
Page 61 |
Page 62 |
Page 63 |
Page 64 |
Page 65 |
Page 66 |
Page 67 |
Page 68 |
Page 69 |
Page 70 |
Page 71 |
Page 72 |
Page 73 |
Page 74 |
Page 75 |
Page 76 |
Page 77 |
Page 78 |
Page 79 |
Page 80 |
Page 81 |
Page 82 |
Page 83 |
Page 84 |
Page 85 |
Page 86 |
Page 87 |
Page 88 |
Page 89 |
Page 90 |
Page 91 |
Page 92 |
Page 93 |
Page 94 |
Page 95 |
Page 96 |
Page 97 |
Page 98 |
Page 99 |
Page 100