A N U L I I I N U M Ă R U L 1 - 2
P A G I N A 27 Pe meridianele şi paralele Globului TIMORUL DE EST – O ANALIZĂ GEOGRAFICĂ
Lector univ.dr. Vasile POPA
popavasile2005@yahoo.com
Introducere Timorul de Est, denumit oficial Republica
Democratică Timor-Leste, cuprinde jumătatea estică a Insulei Timor, insuliţele Atauro şi Jaco precum şi exclava Oecusse (sau Ambeno) din nord-vestul insulei. Atauro este o insulă mică (144 km2), de natură vulcanică, cu altitudinea de aproximativ 1000 m. Jaco este o insuliţă de doar 8 km2 situată în extremitatea estică a ţării. Este localizat la nord-vest de Australia, de
care este despărţit prin Marea Timor, între 8034' şi 9030' latitudine sudică. Spre nord sunt strâmtorile Ombai şi Wetar şi Marea Banda, care despart Timorul de Est de insulele indoneziene Pantar, Alor, Wetar şi Kisar. Spre vest se învecinează cu provincia indoneziană Nusa Tenggara de Est, această graniţă continentală având 228 km. Este o ţară foarte mică (14870 km2) din
Arhipelagul Malaiez, parte a Sondelor Mici, divizată administrativ în 13 districte: Aileu, Ainaro, Baucau, Bobonaro (Maliana), Cova-Lima (Suai), Dili, Ermera, Lautem (Los Palos), Liquica, Manatuto, Manufahi, Viqueque şi Oecusse. Numele comun al ţării (East Timor în engleză sau Timor Leste în portugheză) este de fapt un pleonasm, în limba indoneziană cuvântul timor înseamnând est. Vestigiile arheologice descoperite în
peştera Lene Hara, din Tutuala, atestă umanizarea insulei de acum circa 35 mii ani (O'Connor şi colab., 2002). Acest teritoriu a intrat în reţeaua comercială chineză şi indiană cel puţin din secolul al XIII-lea, fiind căutat de negustori pentru lemnul de santal şi ceara de albine. Portughezii sunt primii europeni care sosesc în insulă, la începutul secolului XVI (1511), fiind urmaţi de olandezi (1568). Aceştia erau interesaţi de lemnul de santal şi mirodenii. Disputele cu olandezii pentru controlul insulei duce la împărţirea acesteea în urma Tratatului de la Lisabona (1859). La sosirea europenilor în insulă existau câteva mici regate, între care mai
importante erau Sonbai în vest (creat de poporul dawan – considerat a fi cel mai vechi din insulă) şi Wehali (tetun) în est. După o scurtă perioadă de ocupaţie japoneză (1942-1945) şi o revenire a autorităţilor portugheze, Timorul de Est şi-a declarat independenţa în data de 28 noiembrie 1975. Acest lucru a fost facilitat de Revoluţia garoafelor roşii din Portugalia (aprilie 1974). La foarte scurt timp însă regiunea este ocupată de Indonezia. Astfel, pentru o perioadă de 23 ani Timorul de Est a primit statutul de provincie indoneziană. Această ocupaţie a fost marcată de violenţe, deportări şi peste 100 mii victime. După criza economică asiatică din 1997 şi venirea la putere a lui B.J. Habibie, se acceptă organizarea unui referendum, în august 1999, pentru a alege între autonomie sporită în cadrul Indoneziei sau independenţă. În ciuda unei puternice campanii pro-indoneziene, din care nu au lipsit violenţele, marea majoritate a populaţiei a votat pentru independenţa regiunii. La 20 mai 2002 Timorul de Est a devenit un stat suveran, recunoscut internaţional. Independenţa nu a adus după sine şi stabilitatea internă, ţara fiind vulnerabilă din punct de vedere politic. De altfel, în urma conflictului intern din anul 2006 a avut loc o intervenţie militară internaţională condusă de Australia, pentru restabilirea şi menţinerea ordinii.
Geografia fizică Relieful este predominant muntos - Munţii
Ramelau, cu altitudini de peste 2000 m şi versanţi abrupţi. Altitudinea maximă este înregistrată în vârful Tatamailau (2963 m), localizat în partea vestică a ţării. În est cea mai mare altitudine este înregistrată în Muntele Matebian (2315 m), situat la sud-est de Baucau. Se disting şi o serie de platouri, relativ plate, cu altitudini de 400-700 m, mai însemnate fiind Fuiloro în partea estică şi Baucau în nord. Terase litorale de origine coraligenă sunt în
Page 1 |
Page 2 |
Page 3 |
Page 4 |
Page 5 |
Page 6 |
Page 7 |
Page 8 |
Page 9 |
Page 10 |
Page 11 |
Page 12 |
Page 13 |
Page 14 |
Page 15 |
Page 16 |
Page 17 |
Page 18 |
Page 19 |
Page 20 |
Page 21 |
Page 22 |
Page 23 |
Page 24 |
Page 25 |
Page 26 |
Page 27 |
Page 28 |
Page 29 |
Page 30 |
Page 31 |
Page 32 |
Page 33 |
Page 34 |
Page 35 |
Page 36 |
Page 37 |
Page 38 |
Page 39 |
Page 40 |
Page 41 |
Page 42 |
Page 43 |
Page 44 |
Page 45 |
Page 46 |
Page 47 |
Page 48 |
Page 49 |
Page 50 |
Page 51 |
Page 52 |
Page 53 |
Page 54 |
Page 55 |
Page 56 |
Page 57 |
Page 58 |
Page 59 |
Page 60 |
Page 61 |
Page 62 |
Page 63 |
Page 64 |
Page 65 |
Page 66 |
Page 67 |
Page 68 |
Page 69 |
Page 70 |
Page 71 |
Page 72 |
Page 73 |
Page 74 |
Page 75 |
Page 76 |
Page 77 |
Page 78 |
Page 79 |
Page 80 |
Page 81 |
Page 82 |
Page 83 |
Page 84 |
Page 85 |
Page 86 |
Page 87 |
Page 88 |
Page 89 |
Page 90 |
Page 91 |
Page 92 |
Page 93 |
Page 94 |
Page 95 |
Page 96 |
Page 97 |
Page 98 |
Page 99 |
Page 100