A N U L I I I N U M Ă R U L 1 - 2


P A G I N A 91


ZONA PERIURBANĂ A BUCUREŞTIULUI - APLICAŢIE PRACTICĂ A STUDENŢILOR GEOGRAFI


Lector univ.dr. Andreea Loreta CERCLEUX, lector univ.dr. Elena BOGAN loretacepoiu@yahoo.com, elena.bogan@yahoo.com


În intervalul 20-25 iunie 2011 s-a


desfăşurat aplicaţia practică a studenţilor din anul II de la Facultatea de Geografie din cadrul Universităţii din Bucureşti, specializarea Geografia Turismului. Aplicaţia practică s-a derulat în două serii (seria I, 20–22 iunie şi seria II, 23–25 iunie), iar traseele alese au presupus vizitarea a trei obiective turistice principale, alături de obiective conexe, din interiorul zonei periurbane a municipiului Bucureşti, respectiv: Mănăstirea Pasărea (Brăneşti, satul Pasărea), Domeniul Ştirbey (Buftea) şi Palatul Mogoşoaia (Mogoşoaia). La nivelul celor trei aşezări au fost realizate chestionare privind percepţia populaţiei asupra dezvoltării turismului pe plan local. Potenţialul cultural al zonei, favorabil


dezvoltării în timp a unor diferite tipuri şi forme de turism dintre care se impun turismul cultural şi religios, este însoţit de un potenţial natural important ce reprezintă baza activităţilor de recreere în împrejurimile capitalei. Printre acestea, amintim Lacul Mogoşoaia şi Lacul Pasărea, dar şi pădurile de agrement Brăneşti, Pustnicu şi Mogoşoaia, parte a Codrilor Vlăsiei.


Traseul aplicaţiei practice Ziua 1. Bucureşti – Brăneşti. În comuna


Brăneşti, situată în Câmpia Vlăsiei pe râul Pasărea, la 20 km E de Bucureşti, se află Mânăstirea Pasărea, un important monument istoric şi de artă, ctitorită la începutul secolului al XIX-lea (1813) pe malul Lacului Pustnicu şi la marginea pădurii cu acelaşi nume. Între anii 1834-1838 a fost construită biserica mică din cimitir, iar în 1943 biserica mare din zid, în forma triconică. Datorită valorii sale istorice şi artistice, Mânăstirea Pasărea a fost declarată în 1955 monument istoric şi a fost restaurată prin grija Patriarhului Iustinian. Au fost executate lucrări de asfaltare a drumurilor, mânăstirea a fost împrejmuită cu zid şi au fost amenajate ateliere de croitorie, sculptură şi pictură. În cadrul mânăstirii funcţionează în prezent ateliere de


croitorie pentru veşminte preoţeşti, cruciuliţe şi icoane.


Ziua 2. Bucureşti - Buftea. Buftea este


primul oraş declarat din judeţul Ilfov (1968), fiind situat în Câmpia Vlăsiei pe râul Colentina, la 20 de km NV de Bucureşti şi având o suprafaţă de 50,9 km². Cele mai importante monumente din interiorul domeniului (vezi pliantul de prezentare din fig. nr. 1) sunt Palatul şi capela Ştirbey din secolul al XIX-lea, Biserica Sfântul Nicolae, construită în perioada 1809-1812 şi consolidată în 1889 şi Biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena edificată în anul 1787. Palatul Ştirbey este unul dintre cele mai


elocvente exemple ale arhitecturii romantice. În interiorul domeniului se află o biserică pictată în interior de Gh. Tătărăscu şi o capelă construită în stil arhitectural eclectic la sfârşitul secolului al XIX-lea. Turnul de apă, ridicat după proiectele


arhitectului Anghel Saligny în anii 1920, se află în partea de nord-est a parcului şi a avut iniţial drept funcţie înmagazinarea apei. Parcul, care prezintă elemente specifice


unui parc de tip romantic, cum ar fi organizarea liberă adaptată elementelor naturale, a fost amenajat în jurul anului 1864 de către Alexandru Ştirbey, imediat după construirea palatului. Prima intervenţie semnalată documentar aparţine marelui vornic Barbu C. Ştirbey care dispune înălţarea unei fântâni de arhitectură clasicizantă, din păcate astăzi dispărută. La 6 iunie 2007, Domeniul Ştirbey a fost achiziţionat de la moştenitorii familiei Ştirbey de către Bucharest Arena care l-a redeschis publicului păstrându-i valorile de patrimoniu cultural, dar adăugând totodată noi construcţii şi spaţii amenajate, destinate tuturor categoriilor de vizitatori.


Ziua 3. Bucureşti - Mogoşoaia.


Mogoşoaia, situată în Câmpia Vlăsiei, pe stânga lacului cu acelaşi nume şi a râului Colentina, este menţionată documentar în 1598. În 1702, marele postelnic Constantin Brâncoveanu a


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100