This page contains a Flash digital edition of a book.
A N U L I I I N U M Ă R U L 1 - 2


P A G I N A 67


GEOGRAFIAASIGURĂRILOR . O NOUĂ ABORDARE A RELAŢIEI RISC – PROTECŢIA POPULAŢIEI ÎN SOCIETATEAMODERNĂ


Drd. Crina DIMA crina.dima@yahoo.com


Geography of the insurances. A new approach to security risk relationship - protecting people


in modern society. Geographical factors such as "location" social needs or socio-economic elements (both urban and rural), focus / bias by ensuring urban centers - in the context of space - can provide real support for insurers to diversify the types of insurance provided, but also increasing enrollment of quantitative social insurance needs of the population by highlighting the macro and micro context territorial question.


Key words: risk, social security, insurance, population geography. Introducere


Riscul, sub multitudinea sa de aspecte,


începând cu cele naturale, şi încheind cu cele socio-eonomice costituie elementul relaţional între Geografie şi Asigurări. Element determinant şi definitoriu pentru Asigurări, riscul, pentru Geografie devine un element de identificare şi analiză atât în timp cât şi în spaţiu, atât cantitativ cât şi calitativ care interferează nemijlocit cu întreaga sferă umană (de la existenţa acesteia până la ramurile de activitate socio-economică); de aici abordarea din perspectivă geografică a asigurărilor cu influenţe directe asupra populaţiei. Ca ştiinţă de interferenţă, Geografia poate


identifica din perspectivă cauzală, anumiţi factori geografici de risc, care pot afecta „mediul de viaţă” (riscurile naturale sau cele sociale), impactul asigurărilor asupra factorului uman poate fi interpretat ca un rol de specificitate al geografiei umane prin analiza şi cercetarea percepţiei şi asimilării asigurărilor în „mediul de viaţă” (contextul social actual) neeliminându-se rolul reţelei de difuzare spaţială a societăţilor de asigurări în structura urbană şi modernă (context spaţial). Prin această analiză de repartiţie spaţială a domeniului asigurărilor (atât cuprindere umană în asigurare, cât şi dezvoltarea sa spaţială) geografia indică discordanţele care pot apărea între nevoile populaţiei şi oferta de asigurare, relevând informaţii asupra condiţiilor optime de gestiune a asigurărilor şi satisfacerea prin acoperire a protecţiei necesare populaţiei. Factorii geografici precum “localizarea”


cerinţelor sociale sau a elementelor socio- economice (atât din mediul urban cât şi rural),


focalizarea / polarizarea prin asigurare a centrelor urbane - în contextul spaţial - pot oferi suport real pentru asiguratori în diversificarea tipurilor de asigurare prestate dar şi prin creşterea cantitativă a cuprinderii sociale în asigurare prin reliefarea nevoilor populaţiei la nivel macro şi micro teritorial în context cauzal. Totodată această analiză şi interpretare


defineşte rolul asigurărilor în geografia umană, într-o abordare total nouă, îmbunătăţind astfel metodologia şi interdisciplinaritatea geografiei umane, iar afirmarea rolului geografic în asigurări poate induce apariţia unei noi ramuri şi anume „Geografia asigurărilor”. Dată fiind amploarea dezvoltării


asigurărilor în contextul social, se poate anticipa o abordare tridimensională între risc – geografie – asigurare, în care factorul uman reprezintă centrul lor de greutate. Riscul, sub multitudinea de aspecte pe


care le imbracă (de la cele naturale la cele sociale sau economice) reprezintă elementul de legătura dintre geografie şi asigurări. Geografia prin identificarea riscurilor prin analiza intensităţii, frecvenţei acestora oferă suport considerabil asigurărilor, acestea determinând tipul de asigurare conform riscului analizat. În jurul colectivitaţilor umane, amplasate


de către asigurare în cadrul central, gravitează nenumarate riscuri, care influenţând, provocând şi interferând relaţional cu acestea, pot fi asumate prin protecţie de către asigurări. Complexitatea riscurilor induce diversitatea tipurilor de asigurare, în literatura de specialitate regăsindu-se studii ample referitoare la categoriile şi clasificarile de riscuri care afectează societatea umană. Riscul, ca element


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100