medic
ro
comunicare
it
i
u
s
a
ur
d/M
l
an
h
o
to
F
o
to: P
Diagnosticul de depresie post-partum este rezultatul unei evaluări complexe, de specialitate
tate, confuzie, care se remite la oboseala pot fi generate de disfuncţii
două săptămâni (10-14 zile) după tiroidiene. De asemenea, lipsa energiei
Sindromul „baby blues”
naştere şi nu afectează funcţionarea şi oboseala accentuată pot fi rezultatul
Atinge maximul simptoma-
mamei. anemiei cauzate de pierderile mari de
tologic la 4-5 zile după
Î n a i n t e d e s t a b i l i r e a u n u i d i a g n o s - sânge în timpul naşterii. 5% dintre fe-
tic definitiv de depresie post-partum, mei prezintă în primul an după naştere
naştere şi se remite la 10-14
este necesară investigarea medicală hipotiroidism tranzitoriu, precedat
zile după naştere. Acesta
a funcţionării tiroidei şi anemia. adesea de hipertiroidism. Acesta se
nu reprezintă tulburarea de
O parte a simptomelor depresive, caracterizează prin stare de agitaţie,
depresie post-partum.
precum tristeţea, lipsa motivaţiei, atacuri de panică, pierdere rapidă în
creşterea în greutate, anxietatea, greutate. La anumite persoane se poate
dezvolta o disfuncţie permanentă a Pe parcursul tratamentului, se
Urgenţe psihiatrice
glandei tiroide. re comandă monitorizarea regulată
în perioada post-partum
a mamei, telefonic şi prin vizite la
Tratamentul depresiei domiciliu, pe toată perioada trata-
n idei sau gânduri de suicid;
post-partum
mentului şi în primul an după
n afectare semnificativă a
naşterea copilului. Monitorizarea
funcţionării (evită com-
Este recomandat ca în depresia post- pacientei cu DPP este esenţială atât
pania familiei sau a altor
partum intervenţia să fie una me- pentru aderenţa la tratament, cât şi
persoane, inabilitatea de a
di camentoasă şi psihologică. Trata- pentru sprijinul de care are nevoie
se îngriji, inabilitatea de a
men tul psihologic cel mai eficace a mama pe perioada post-partum.
avea grijă de copil, con-
fost identificat ca fiind psihoterapia Monitorizarea trebuie realizată de o
cog nitiv-comportamentală şi terapia echipă formată din medicul de fami-
sum abuziv de alcool).
interpersonală. lie, psihiatru, psihologul clinician,
pag. 88 nr. 51/februarie 2009
Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100