medic
ro
dosar
XIII. Activitatea sexuală
Nu sunt cunoscute efecte adverse ale
activităţii sexuale în timpul sarcinii.
Se va face consiliere HIV/SIDA.
XIV. Control stomatologic se recoman-
dă din primele luni de sarcină.
C. Profilaxie
n Prevenţia defectului de tub neural
prin administrarea acidului folic: se
recomandă administrarea a 400 de
micrograme acid folic pe zi începând
cu o lună înaintea concepţiei şi con-
tinuând pe întreaga perioadă a pri-
mului trimestru. La gravidele care
au risc înalt de a naşte feţi cu de-
fect de tub neural se recomandă, pe
lângă o alimentaţie echilibrată, şi o
doză minimă de acid folic între 0,8 şi
5 mg/zi. Aceasta ar trebui începută
Figura 1. Înălţimea fundului uterin după săptămâna de sarcină
înainte cu o lună de concepţie şi
continuată cel puţin până în săp- n anxietatea pacientei referitoare la vârstei gestaţionale, când pacienta nu
tămâna 10-12 de sarcină. sarcină; poate preciza data primei zile a ultimei
n Administrarea de rutină a suplimen- n respectarea recomandărilor stabi- menstruaţii.
telor: o alimentaţie corespunzătoare lite la vizitele anterioare. Tot mai mulţi autori arată că sunt
asigu ră necesarul de vitamine în b) Examenul clinic necesare nomograme locale sau regio-
sarcină. În zonele cu endemie guşo- Se vor monitoriza: nale ale creşterii ÎFU. Acestea au arătat
genă, este necesară suplimentarea n greutatea - creşterea ponderală în o mare senzitivitate şi specificitate în
de rutină cu iod prin cosum de sare timpul sarcinii trebuie să fie în to- detecţia întârzierilor de creştere fetală,
iodată. tal de aproximativ 12-12,5 kg; de dar şi în depistarea macrosomilor.
n Vaccinarea antigripală: vaccinarea asemenea, trebuie să fie progresivă OMS recomandă ca în lipsa unor no-
trebuie realizată în sezon, în lunile şi uniformă, creşterea lunară fiind de mograme recunoscute pe plan local să
octombrie şi noiembrie, deoarece 1 kg pe lună până la 28 de săptămâni fie folosit modelul conţinut în manualul
la gravide gripa îmbracă deseori de amenoree; creşterea bruscă în “New WHO antenatal care model” din
forme severe (uneori „maligne”) greutate, creşterea accent uată (pes- 2002 ( figura 1). 10% dintre gravidele cu
cu complicaţii grave, în primul te 15-20 kg), dar şi cea redusă (sub evoluţie fiziologică a sarcinii au ÎFU con-
trimestru de sarcină gripa având 8 kg) sunt considerate patologice, form percentilei 10 - curba inferioară a
chiar efect abortiv. Vaccinul anti- reprezentând factori de risc; graficului. 90% dintre aceste gravide au
gripal nu are efect teratogen, de- n tensiunea arterială - HTA se ÎFU corespunzător percentilei 90 - curba
oarece conţine virus inactivat. defineşte drept creşterea valorilor superioară a graficului.
tensionale: TAS ≥140 mmHg şi c) Examene paraclinice
Vizita 2 (16 săptămâni) TAD ≥90 mmHg. Este esenţial să Se vor recomanda de rutină urmă-
A. Manevre de screening pentru depis se confirme valorile crescute în 2 toarele investigaţii:
tarea factorilor de risc ocazii diferite. În mod normal, în al 1. Ecografia - ecografia de rutină în-
a) Anamneza doilea trimestru de sarcină, tensiu- tre 18 şi 22 de săptămâni de sarcină
Medicul ar trebui să facă o anamneză nea arterială scade în medie cu 15 pare a îmbunătăţi evaluarea vârstei
atentă la fiecare vizită prenatală prin care mmHg faţă de tensiunea dinaintea sarcinii, depistarea precoce a feţilor
să identifice posibilii factori de risc apăruţi instalării sarcinii; multipli şi a malformaţiilor fetale
în intervalul scurs de la ultima vizită. n înălţimea fundului uterin (ÎFU) care nu sunt suspectate clinic într-un
Se urmăresc date despre: - măsurarea ÎFU este o metodă moment în care este posibilă încă în-
n e voluţia sarcinii în intervalul scurs simplă, de încredere şi cost eficientă treruperea evoluţiei sarcinii. Ecogra-
până în momentul consultaţiei ac- pentru screening-ul întârzierii de fia trebuie să fie metodică şi completă,
tuale; creştere intrauterină, mai fidelă însoţită de înregistrarea imaginii şi de
n apariţia unor simptome şi semne: du- decât curba ponderală şi chiar decât un text descriptiv asociat. În cazuri
reri abdominale, leucoree, pierderi măsurarea circumferinţei abdomi- incerte, trebuie să existe posibilitatea
de sânge, astenie, dispnee severă, nale. Grosimea peretelui abdomi- de a solicita o a doua opinie.
tulburări micţionale, tulburări de nal (şi obezitatea) nu influenţează 2. Screening-ul pentru sindromul
vedere şi cefalee. Acestea pot fi ex- măsurarea ÎFU. Down (triplul test efectuat în săp-
presia unei patologii ce necesită Măsurarea înălţimii fundului uterin tămânile 15-16 de sarcină) - triplul
investigaţii şi tratament; poate fi utilă şi pentru determinarea test cuprinde dozarea serică a al-
pag. 38 nr. 51/februarie 2009
Page 1 |
Page 2 |
Page 3 |
Page 4 |
Page 5 |
Page 6 |
Page 7 |
Page 8 |
Page 9 |
Page 10 |
Page 11 |
Page 12 |
Page 13 |
Page 14 |
Page 15 |
Page 16 |
Page 17 |
Page 18 |
Page 19 |
Page 20 |
Page 21 |
Page 22 |
Page 23 |
Page 24 |
Page 25 |
Page 26 |
Page 27 |
Page 28 |
Page 29 |
Page 30 |
Page 31 |
Page 32 |
Page 33 |
Page 34 |
Page 35 |
Page 36 |
Page 37 |
Page 38 |
Page 39 |
Page 40 |
Page 41 |
Page 42 |
Page 43 |
Page 44 |
Page 45 |
Page 46 |
Page 47 |
Page 48 |
Page 49 |
Page 50 |
Page 51 |
Page 52 |
Page 53 |
Page 54 |
Page 55 |
Page 56 |
Page 57 |
Page 58 |
Page 59 |
Page 60 |
Page 61 |
Page 62 |
Page 63 |
Page 64 |
Page 65 |
Page 66 |
Page 67 |
Page 68 |
Page 69 |
Page 70 |
Page 71 |
Page 72 |
Page 73 |
Page 74 |
Page 75 |
Page 76 |
Page 77 |
Page 78 |
Page 79 |
Page 80 |
Page 81 |
Page 82 |
Page 83 |
Page 84 |
Page 85 |
Page 86 |
Page 87 |
Page 88 |
Page 89 |
Page 90 |
Page 91 |
Page 92 |
Page 93 |
Page 94 |
Page 95 |
Page 96 |
Page 97 |
Page 98 |
Page 99 |
Page 100