medic
ro
dosar
d
Alimentația în diferite 3. atingerea şi menținerea unei glice-
l
an
situații întâlnite frecvent
mii normale;
h
o
to
în timpul sarcinii:
4. absenţa cetozei - repausul nocturn
poate favoriza instalarea acesteia,
n constipația, agravată de tratamentul de aceea se recomandă ca o parte
F
o
to: P
cu fier, se poate combate crescând din rația zilnică de carbohidrați
proporția de fibre în alimentație, să fie administrată sub forma unei
prin consumul de cereale integrale, gustări, înainte de culcare. De ase-
legume şi fructe; este necesar şi un menea, regimurile hipocalorice
aport hidric suficient, precum şi in- re comandate în cazul femeilor cu
tensificarea activității fizice; dia bet şi obezitate pot provoca
n grețurile matinale: cereale, biscuiți cetonemie şi cetonurie. Cu toate
la micul dejun, evitarea grăsimilor acestea, se acceptă că o restricție
şi a prăjelilor; calorică moderată (circa 30% din ne-
n pirozisul: mese mici, frecvente, evi- voile energetice estimate) permite o
tarea cafeinei şi a clinostatismului limitare a câştigului ponderal şi un
imediat post-prandial. mai bun control al glicemiei, fără a
creşte riscul de cetoză.
Alimentația gravidelor
în cazuri particulare:
Concluzie
Alimentația gravidei are o in-
Stilul de viaţă al gravidei influenţează
n istoric familial de alergii: se vor fluenţă decisivă asupra stării de
sănătatea fătului
exclude alimentele cunoscute a sănătate proprii şi a fătului. Prin ur-
declanşa alergia chiar dacă femeia mare, consultația iniţială trebuie să
a fătului şi păstrării stării de sănătate nu este ea însăşi alergică, ci este aloce timp suficient pentru efectu-
a gravidei, precum şi pe cerealele in- vorba de un istoric familial; area anchetei alimentare şi stabilirea
tegrale, pentru fibre. n intoleranţa la lactoză: problematică, unor obiective dietetice, în funcție
n de evitat: deoarece poate diminua aportul de de necesităţile crescute din sarcină,
- excesul de grăsimi care, în sarcină, calciu din lactate; se recomandă dar şi de gusturile, obiceiurile ali-
favorizează inclusiv alterări ale me- consumarea unor porții mici de mentare şi posibilitățile economice
tabolismului glucozei; lapte împreună cu alte alimente, ale pacientei. n
- mezelurile, crenvurştii, lactatele ne pas- ceea ce ar putea să reducă simp-
teu rizate (risc de contaminare cu listeria); tomele întâlnite de obicei (balonări,
Vitaminele prenatale
- carnea insuficient gătită (risc de dureri abdominale, diaree); iaurtul
toxoplasmoză); şi brânza s-ar putea să fie mai uşor
Compoziția şi concentrațiile
- maioneza (risc de toxiinfecții alimentare); tolerate;
medii recomandate:
- carnea anumitor peşti: rechin, ma- n gravida cu diabet zaharat (de sarcină
n acid folic - 1 mg;
crou, somon de apă dulce, păstrăv sau preexistent) - obiective:
n fier - 20-30 mg;
(posibilă contaminare cu mercur sau 1. prevenirea hipoglicemiilor, posibile
n calciu - 250 mg;
alți poluanți de mediu); datorită necesarului de glucoză al
- excesul de cafeină; fătului;
n vitamina D - 400 ui;
- alcoolul (asociat cu naşterea prema- 2. urmărirea aportului de hidrați de
n vitamina A - 4.000-5.000 ui;
tură şi greutatea mică la naştere; carbon, astfel încât aceştia să asi-
n vitamina C - 70 mg;
date insuficiente deocam dată pri- gure energia necesară dezvoltării
n tiamină - 1,5 mg;
vind asocierea cu sindromul de hi- sarcinii, cu limitarea creşterii pon- n riboflavină - 1,6 mg;
peractivitate cu deficit de atenție); derale la 8-10 kg; un minimum de n piridoxină - 2,6 mg;
- alimentele hipersodate (edeme, creş- 175 g carbohidrați trebuie asigurat
n niacinamidă - 17 mg;
terea tensiunii arteriale); însă, repartizați în trei mese zilnice
n zinc - 15 mg.
- curele de slăbire. principale şi două-trei gustări;
Bibliografie
1. Jewell D. Nausea and vomiting în early pregnancy. In: Clinical Evidence. 5. Weight Gain During Pregnancy from Journal of Midwifery & Women’s
Issue 9. London: BMJ Publishing Group, 2003: 1561-70. Health 06/20/2003;
2. Arsenault M.-Y., Lane C.A. The management of nausea and vomiting of 6. Lesser J., Oakes R., Koniak-Griffin D. Vulnerable adolescent mothers’
pregnancy. J Obstet Gynaecol Can 2002;24: 817-23. perceptions of maternal role and HIV risk. Health Care for Women In-
3. J Midwifery Womens Health 49(4):373-374, 2004. © 2004 Elsevier Sci- ternational. 2003;24:513-528.
ence, Inc. 7. Gillick M.R. Perspective: Advance Care Planning, The New England
4. Linnet K.M., Dalsgaard S, Obel C. et al., Maternal Lifestyle Factors în Journal of Medicine. 2004;350(1):7-8.
Pregnancy Risk of Attention Deficit Hyperactivity Disorder and Associ- 8. Wald N.J. Perspective: Folic Acid and the Prevention of Neu-
ated Behaviors: Review of the Current Evidence, The American Journal ral-Tube Defects, The New England Journal of Medicine.
of Psychiatry, 2003;160(6):1028-1040; 2004;350(2):101-103.
pag. 54 nr. 51/februarie 2009
Page 1 |
Page 2 |
Page 3 |
Page 4 |
Page 5 |
Page 6 |
Page 7 |
Page 8 |
Page 9 |
Page 10 |
Page 11 |
Page 12 |
Page 13 |
Page 14 |
Page 15 |
Page 16 |
Page 17 |
Page 18 |
Page 19 |
Page 20 |
Page 21 |
Page 22 |
Page 23 |
Page 24 |
Page 25 |
Page 26 |
Page 27 |
Page 28 |
Page 29 |
Page 30 |
Page 31 |
Page 32 |
Page 33 |
Page 34 |
Page 35 |
Page 36 |
Page 37 |
Page 38 |
Page 39 |
Page 40 |
Page 41 |
Page 42 |
Page 43 |
Page 44 |
Page 45 |
Page 46 |
Page 47 |
Page 48 |
Page 49 |
Page 50 |
Page 51 |
Page 52 |
Page 53 |
Page 54 |
Page 55 |
Page 56 |
Page 57 |
Page 58 |
Page 59 |
Page 60 |
Page 61 |
Page 62 |
Page 63 |
Page 64 |
Page 65 |
Page 66 |
Page 67 |
Page 68 |
Page 69 |
Page 70 |
Page 71 |
Page 72 |
Page 73 |
Page 74 |
Page 75 |
Page 76 |
Page 77 |
Page 78 |
Page 79 |
Page 80 |
Page 81 |
Page 82 |
Page 83 |
Page 84 |
Page 85 |
Page 86 |
Page 87 |
Page 88 |
Page 89 |
Page 90 |
Page 91 |
Page 92 |
Page 93 |
Page 94 |
Page 95 |
Page 96 |
Page 97 |
Page 98 |
Page 99 |
Page 100