medic
ro
copilul - o persoană
Pneumoniile
Dr. Daniela Ştefănescu
medic primar MF
Inflamaţia parenchimului pulmonar, respectiv inflamaţia spaţiilor alveolare şi/sau a
interstiţiului pulmonar, defineşte noţiunea de pneumonie.
La nivel mondial, pneumoniile reprezintă n sugarul în primele 6 luni de viaţă: confuzii în interpretarea datelor. Astfel, este
o importantă cauză de mortalitate şi mor- - virusul sinciţial respirator; posibil un examen fizic relativ normal cu mo-
biditate, rivalizând cu diareea ca principală - virusurile parainfluenza; dificări radiologice importante, dar şi invers.
cauză de deces în ţările în curs de dezvoltare. - genul Chlamydia; Semne şi simptome în pneumonii.
Se estimează aproximativ 146-159 milioane de - streptococul grup B; n tusea:
episoade noi/an, din care 4 milioane de decese, - Bordetella pertussis. - cel mai frecvent simptom (excepţie perioa-
în rândul copiilor din întreaga lume. În ţările n copilul mare şi adolescentul: virusul gripal; da neonatală);
dezvoltate, incidenţa pneumoniilor este de Mycoplasma pneumoniae; Streptococcus - persistentă atât ziua, cât şi noaptea, apă-
0,026 episoade/copil/an, comparativ cu ţările pneumoniae; Haemophilus influenzae. rând spontan şi în cursul examinării;
în curs de dezvoltare, unde incidenţa este de - productivă, dar fără expectoraţie (copilul
0,280 episoade/copil/an. Diagnostic expectorează foarte rar);
90% din pneumoniile copilului sunt de- Diagnosticul pozitiv al unei pneumonii - durează peste 7-10 zile;
terminate de virusuri, tabloul clinic fiind de parcurge mai multe etape: - apariţia tusei la vârste foarte mici indică o
infecţie a întregului aparat respirator care in- n Anamneza reprezintă primul pas. Ea va afectare a căilor respiratorii inferioare.
clude şi semne de infecţie a căilor respiratorii fi orientată în sensul culegerii tuturor n tahipneea:
superioare. 10% au etiologie bacteriană, aceas- e lementelor cu valoare de diagnostic: - ritmul respirator, numărat pe durata unui
ta apă rând rareori ca infecţie primitivă, adesea - momentul şi fenomenele de debut, mo- minut;
secundar unei infecţii virale sau în situaţii par- mentul instalării sindromului funcţional - numărătoarea se face cu copilul în somn
ticulare ca mucoviscidoză, malformaţii pulmo- respirator, cât şi severitatea acestuia (ta- sau când este liniştit;
nare, corpi străini intrabronşici etc. hipnee, wheezing, cianoză, geamăt expi- - valorile patologice de repaus sunt, după
Etiologia, vârsta şi reactivitatea pacientu- rator, prezenţa tusei, caracterul şi orarul ei); ultimele date din literatură: sub 2 luni, 60
lui, distribuţia anatomică a leziunilor pot re- - diverse complicaţii (crize de apnee, convul- de respiraţii/min.; între 2 şi 12 luni, 50 de
prezenta criterii pentru clasificarea pneumo- sii, vărsături, diaree, otalgie, otoree etc.); respiraţii/min.; 1-5 ani şi copiii mari, 40 de
niilor, dar nici una din aceste clasificări nu este - starea generală a copilului, capacitatea de respiraţii/min.
perfectă, deoarece nu includ toate aspectele reacţie, apetitul; n tirajul (retracţiile toracice):
caracteristice unei pneumonii. Prematuri- - prezenţa unor boli preexistente; cardiace, - costal, subcostal, supraclavicular; asocierea
tatea, spitalizarea prelungită, condiţiile so- pulmonare, imunologice etc.; tahipnee-tiraj reprezintă semnul cel mai
cio-economice precare, familiile numeroase, - prezenţa unui eventual context epidemio- sensibil al prezenţei pneumoniei la copil;
părinţii fumători, mediul urban, reprezintă logic; n geamătul expirator - frecvent la sugari şi
numeroşi factori predispozanţi în etiologia - imunizările active; copii mici. Are un mecanism adaptiv,
pneumoniilor. - tratamente efectuate anterior evaluării pre- cu creşterea presiunii intrapulmonare în
zente; expir, prin apropierea corzilor vocale în
Patogenie - evoluţia febrei; acest timp al respiraţiei. Creşterea presi-
Pătrunderea microorganismelor în paren- - alergiile medicamentoase; unii se transmite retrograd spre căile res-
chimul pulmonar se poate realiza pe mai - în cazul în care copilul va fi tratat la domi- piratorii inferioare, prevenind colabarea
multe căi: inhalarea directă a particule- ciliu, va fi evaluată situaţia familiei (acces la acestora şi a alveolelor afectate în procesul
lor aeriene ce conţin şi microorganisme telefon şi mijloc de transport, capacitatea inflamator. Mecanismul biologic este
patogene, aspirarea secreţiilor din căile acesteia de a administra tratamentul şi de similar ventilaţiei asistate cu presiune
respiratorii şi orofaringe, calea hematogenă a aprecia corect evoluţia copilului). pozitivă la sfârşitul expirului, amelio-
( focare situate la distanţă), contiguitatea n Examenul clinic va fi complet, insistân- rând astfel raportul ventilaţie/perfuzie şi
cu focarele infecţioase de vecinătate sau du-se asupra semnelor şi simptomelor oxigenarea arterială;
pătrunderea directă în parenchim prin trau- ce indică pneumonia, apreciind severi- n cianoza - 4-6 g/dl hemoglobină redusă.
matism deschis. tatea acesteia. Simptomatologia unei Este de tip central, fiind prezentă la nivelul
Pentru o terapie adecvată şi eficientă, pneumonii este mult influenţată de limbii şi mucoasei bucale;
abordarea etiologică de medicul practician vârsta copilului, cât şi de etiologia ei. n prezenţa sindromului de condensare
este cea mai importantă. Un element impor- Examinarea copilului este mai dificilă, - suflu tubar sau respiraţie suflantă, bron-
tant de orientare în etiologia pneumoniilor îl prin lipsa de cooperare cu acesta, de aseme- hofonie, matitate sau submatitate, vibraţii
reprezintă şi vârsta copilului. nea peretele toracic subţire favorizează trans- vocale accentuate, raluri subcrepitante;
Etiologia pneumoniilor în funcţie de miterea în periferie a sunetelor şi zgomotelor n complicaţiile pot fi cardiace (tulburări de
vârstă: din căile respiratorii superioare, generând ritm, cardiomegalie, sufluri, frecătură pe-
pag. 80 nr. 51/februarie 2009
Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100