medic
ro
În ţara noastră există încă deficienţe Cea mai frecventă cauză de AVC Semnele clinice caracteristice unui
la toate nivelurile mai sus menţionate. hemoragic este hipertensiunea arterială AIT sau AVC în teritoriul vertebro-bazi-
Având în vedere că recomandările mon- (HTA). Alte cauze includ malformaţiile lar sunt:
diale sugerează ca pacienţii cu AIT şi arteriovenoase, anevrismele cerebrale, n diplopie;
AVC să contacteze direct serviciile de angiopatia amiloidă, tulburările de co- n dizartrie;
urgenţă, un prim pas spre micşorarea agulare primitive sau secundare trata- n vertij;
timpului până ajung la spital este evi- mentului anticoagulant, trombozele n hemianopsie uni sau bilaterală;
dent educaţia populaţiei. ve noase cerebrale, vasculitele cerebrale, n deficit senzitiv sau/şi motor uni sau
tumorile cerebrale. bilateral.
Definiţii Diferenţierea clinică între un AVC
AIT este un deficit focal neurologic Factori de risc ischemic şi un AVC hemoragic nu este
brusc instalat, ca urmare a unei ischemii Factorii de risc (FR) cel mai bine întotdeauna facilă. Cefaleea însoţită de
la nivel cerebral sau retinian şi a cărui conturaţi pentru AIT şi AVC pot fi greaţă, vărsături şi alterarea rapidă a
durată nu depăşeşte 24 de ore. împărţiţi în FR nemodificabili (vârstă, stării de conştienţă ar pleda în favoarea
AVC este un deficit focal neurologic sex, rasă) şi FR modificabili (HTA, dia- unui AVC hemoragic. Totuşi, chiar dacă
brusc instalat, ca urmare a unei suferinţe betul zaharat, hiperlipidemia, obezi- într-o frecvenţă mai mică, acestea se
cerebrale parenchimatoase, rezultatul tatea, sedentarismul, fumatul, consumul pot întâlni şi în AVC ischemice. Ceea ce
unei leziuni vasculare la nivel cerebral şi de alcool)
4,6,7
. trebuie însă să ne atragă atenţia asupra
cu durată mai mare de 24 de ore. unui AVC hemoragic de tip hemoragie
Diagnostic subarahnoidiană este o cefalee foarte
Clasificare şi fiziopatologie Diagnosticul de AIT rămâne încă un severă, brusc instalată, descrisă de obi-
AVC sunt 80% ischemice şi 20% he- diagnostic clinic chiar dacă 1/3 din ele cei de pacient ca fiind „cea mai severă
moragice. astăzi pot asocia un infarct cerebral cefalee din viaţă” şi de cele mai multe ori
AVC ischemice (infarctele cerebrale) evidenţiat prin IRM de difuzie
8
. însoţită de greaţă, vărsături cu sau fără
sunt
4
: Diagnosticul de AVC este un diag- un deficit neurologic focal.
n aterotrombotice (30-40%) - rezul- nostic clinic confirmat imagistic. Diag- Care trebuie să fie atitudinea imediată
tatul unei ocluzii vasculare prin nosticul clinic orientativ presupune o a medicului de familie ce este abordat
tromboză locală la nivelul unui anamneză care să asocieze simptomele de un pacient cu simptome sugestive de
vas intracranian sau prin embolie şi semnele sugestive de AIT sau AVC AIT sau AVC?
arterială de la nivelul vaselor cervi- cu un examen fizic general, focalizat În cazul în care medicul de familie
cale; pe sistemul cardiovascular şi neuro- este abordat telefonic de un pacient cu
n cardioembolice (20-25%) - rezultat logic. Diagnosticul imagistic are ca scop un posibil AIT sau AVC, ideal ar fi ca me-
al unui embol de origine cardiacă; atât confirmarea AVC, deci a leziunii dicul de familie să direcţioneze pacientul
n lacunare (20-25%) - prin lipohi- parenchimatoase ischemice sau he- direct la camera de gardă a unui spital
alinoza vaselor mici; moragice (localizare, extindere, edem cu profil neurologic/neurovascular.
n criptogenice (25-30%) - fără o cauză asociat sau sugerarea unui diagnostic În cazul în care medicul de familie este
identificabilă. alternativ), cât şi evidenţierea sistemu- pus în faţa unui pacient cu un posibil AIT
AVC hemoragice (hemoragiile cerebra- lui vascular cerebral intra şi extracrani- sau AVC, suficientă ar fi o evaluare rapidă
le) sunt reprezentate de hemoragia an care să ne permită identificarea unei a pacientului cu un diagnostic prezum-
in tra cerebrală (70%) şi hemoragia sub- posibile cauze a AVC. Pe lângă acestea, tiv de stroke, efectuarea unui diagnostic
arahnoidiană (30%)
4
. sunt necesare şi analize de laborator şi diferenţial, a unei glicemii rapide (glu-
investigaţii cardiace ce pot fi esenţiale în cotest) pentru a exclude hipoglicemia
Etiologie stabilirea unei posibile suferinţe cardi- ca posibilă etiologie a simptomatologiei
Cauzele AIT şi AVC ischemic sunt ace emboligene. clinice şi în mod ideal a unui CT cerebral
aproape identice. Principalele cauze Semnele clinice de AIT/AVC
4,5
sunt fără contrast care să permită diferenţierea
sunt ateromatoza vaselor cervicale şi in- cele mai importante, fiindcă ele tre- unui AVC ischemic de cel hemoragic, cele-
tracraniene, ateromatoza aortică, micro- zesc suspiciunea de AVC şi aici me- lalte teste urmând a fi efectuate în secţiile
angiopatia vaselor mici cerebrale şi embolis- dicul de familie are un rol esenţial cu profil neurovascular.
mul de origine cardiacă (fibrilaţie atrială, în educarea pacienţilor în privinţa
trombus cardiac, boli cardiace valvulare, „semnelor de alarmă” ale unui AIT sau
„Semnele de alarmă”
mixom atrial, vegetaţii valvulare, foramen AVC.
ovale patent etc.). Cauze mai rare pot fi bo- Semnele clinice caracteristice unui AIT
ale unui AIT sau AVC:
lile hematologice, angeita primitivă a siste- sau AVC în teritoriul carotidian sunt:
n deficit motor sau senzitiv
mului nervos central, vasculite generalizate n amaurosis fugax (cecitate mono cu-
unilateral;
cu determinări cerebrale, disecţiile arte- lară tranzitorie);
riale spontane sau traumatice, displazia n
n pareză facială;
deficit senzitiv sau/şi motor contro-
fibromusculară, moya moya, CADASIL, lateral;
n afazie/dizartrie;
abuzul de droguri (cocaină, amfetamine n afazie sau dizartrie;
n tulburare de vedere;
şi alte droguri ilicite) şi altele
4,5
. n hemianopsie unilaterală.
n cefalee/confuzie.
nr. 51/februarie 2009 pag. 61
Page 1 |
Page 2 |
Page 3 |
Page 4 |
Page 5 |
Page 6 |
Page 7 |
Page 8 |
Page 9 |
Page 10 |
Page 11 |
Page 12 |
Page 13 |
Page 14 |
Page 15 |
Page 16 |
Page 17 |
Page 18 |
Page 19 |
Page 20 |
Page 21 |
Page 22 |
Page 23 |
Page 24 |
Page 25 |
Page 26 |
Page 27 |
Page 28 |
Page 29 |
Page 30 |
Page 31 |
Page 32 |
Page 33 |
Page 34 |
Page 35 |
Page 36 |
Page 37 |
Page 38 |
Page 39 |
Page 40 |
Page 41 |
Page 42 |
Page 43 |
Page 44 |
Page 45 |
Page 46 |
Page 47 |
Page 48 |
Page 49 |
Page 50 |
Page 51 |
Page 52 |
Page 53 |
Page 54 |
Page 55 |
Page 56 |
Page 57 |
Page 58 |
Page 59 |
Page 60 |
Page 61 |
Page 62 |
Page 63 |
Page 64 |
Page 65 |
Page 66 |
Page 67 |
Page 68 |
Page 69 |
Page 70 |
Page 71 |
Page 72 |
Page 73 |
Page 74 |
Page 75 |
Page 76 |
Page 77 |
Page 78 |
Page 79 |
Page 80 |
Page 81 |
Page 82 |
Page 83 |
Page 84 |
Page 85 |
Page 86 |
Page 87 |
Page 88 |
Page 89 |
Page 90 |
Page 91 |
Page 92 |
Page 93 |
Page 94 |
Page 95 |
Page 96 |
Page 97 |
Page 98 |
Page 99 |
Page 100