medic
ro
Care sunt aşteptările tale cu privire
Povestea cobailor
la carieră în viitor?
Laura şi Claudiu locuiesc împreună,
lucru ce i-a ajutat teribil în munca de
Vreau să devin neurolog într-un spital cercetare. Printre alte îndeletniciri cas-
dintr-un centru universitar. Este dorinţa nice, cei doi tineri s-au ocupat şi de
pe care aş vrea s-o împlinesc, fiindcă un creşterea în locuinţa lor a unor cobai,
centru bun oferă multe perspective şi pe care i-au folosit în slujba ştiinţei.
satisfacţii pe măsură. „Modelul de cobai/şoareci (utilizând
acid valproic în perioada gestaţiei)
Dar cât ar trebui să câştige un tânăr
pentru realizarea de modele de autism,
prezentat şi folosit într-o serie de lucrări
rezident pe neurologie la noi ast­
ştiinţifice publicate în câteva jurnale din
fel încât să nu fie tentat să plece la Statele Unite ale Americii, fusese la un
muncă în străinătate?
moment dat contestat de un grup re-
strâns de cercetători, mai mult dintr-o
Exact ca în celelalte ţări ale Eu- neînţelegere a mecanismelor neuronale
ropei, atâta timp cât nivelul său de ale modelului (sub influenţa unor teorii
lă
pregătire şi eficienţă este ca acela al mai vechi) sau din pricina unei viziuni
unui medic din străinătate. Aceeaşi superficiale. Aşa că ne-am hotărât să ve-
muncă - aceeaşi bani. România nu dem dacă într-adevăr modelul este via-
d
r
a Mănăi
are de ce să-şi asume statutul de bil”, a precizat Claudiu.
„defavorizată” din moment ce alţii Tinerii au folosit o „mămică” gestantă,
l
e
x
an
pot să ofere medicilor condiţiile pe urmând protocolul prezentat în arti-
to: A
care le merită. colele deja publicate şi au analizat dacă F
o
puii, după naştere, prezintă comporta-
Cum vezi peste 20 de ani generaţia
mente „autistic like”. „Într-adevăr, mo- subliniat Laura. Cobaii nu sunt animale
delul este funcţional şi puii prezintă com- de laborator afectate de autism, ci doar
ta de studenţi medicinişti?
portamente asemănătoare autismului: regiuni corticale şi subcorticale ale cre-
Fiecare îşi va găsi un drum, ghidat de interacţiune socială foarte redusă, com- ierului, care prin intervenţia şi factorii
modelele şi mentalitatea pe care şi-o portament repetitiv, uneori automutilare experimentului capătă un alt „destin”
va modela cu timpul şi influenţat clar şi agresivitate. Puii nu necesită îngrijire neuronal, deci prelucrarea informaţiilor
de o circulaţie mult mai liberă în ceea specială decât în prima perioadă a vieţii, (a stimulilor) se face după alte tipare,
ce priveşte locul în care-şi va desfăşura atunci când trebuie separaţi periodic consecinţa comportamentală fiind una
profesiunea. Locul îşi va pune şi el am- şi pe durate lungi de mamă (reducând asemănătoare autismului. Se creează
prenta pe viitorul fiecăruia. Modelele astfel reperele vieţii sociale, foarte dez- astfel un punct de plecare în analiza
şi aspiraţiile sunt diverse. Nu cred că se voltate de altfel, în condiţii normale, la mecanismelor neurofiziologice ale au-
poate vorbi de o omogenitate a generaţiei aceste animăluţe). Odată dezvoltaţi şi tismului, nu o explicaţie. Datele trebuie
şi este mai bine aşa, căci fiecare devine capabili să se hrănească singuri, lucru- calibrate apoi între diferitele metode ex-
responsabil de propriile alegeri. Una rile evoluează uşor, însă nu sub statutul perimentale şi experimental, „in silico”,
peste alta, sper să devenim o generaţie de pet, ci trebuie priviţi ca parte a ex- se proiectează pornind de la astfel de
care să trăiască, ceea ce de multe ori, perimentului. Altfel, interacţiunea cu ei observaţii, abia apoi putându-se trece
vedem acum la alţii sau la televizor, în le-ar favoriza un alt traseu al dezvoltării la o analiză fină şi la o interpretare
documentare. neuronale şi al stabilirii sinapselor”, a coerentă. n
Perspective
Cercetarea celor doi tineri români ar putea aduce noi speranţe în tratarea copiilor
care se nasc cu autism. Dacă este vorba de acel dezechilibru dintre diferitele structuri
neuronale, transplantul de celule stem ar putea fi o soluţie. Noi orizonturi s-ar
putea deschide şi în cercetarea şi crearea unor molecule care să îmbunătăţească
funcţionalitatea celulelor rămase la pacienţii care deja au acest dezechilibru în aşa fel
încât să se poată compensa lipsa morfologică a celorlalte.
O viitoare colaborare cu doi medici rezidenţi din Olanda şi cu laboratorul la care sunt
aceştia afiliaţi ar putea duce la continuarea cercetării şi aprofundarea ei.
nr. 39/noiembrie 2007 pag. 91
Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100