medic
ro
c) Autorităţile de Sănătate Publică: România, cu suport de la UNFPA, Fondul (CSI), 51, în ţările în curs de dezvoltare
Comisia pentru Sănătatea Femeii, ONU pentru Populaţie şi SDC - Agenţia rata mortalităţii materne a atins un nou
Copilului şi Familiei. S-a înfiinţat Elveţiană de Dezvoltare şi Cooperare. record negativ, cu 450 de decese mater-
în fiecare judeţ şi în municipiul Ghidurile clinice vor constitui baza ne, Mai mult, scăderea în rata globală a
Bucureşti o Comisie de sănătate a actului medical în domeniul Obstetri- mortalităţii materne reflectă de fapt o
femeii, copilului şi familiei, alcătuită cii şi Ginecologiei pentru afecţiunile şi îmbunătăţire în ţările care aveau deja
din reprezentanţi ai direcţiei ju- situaţiile care contribuie cel mai mult la o rată scăzută a mortalităţii materne.
deţene de sănătate publică şi ai mortalitatea maternă în România. Ţările care în 1990 aveau cele mai ridi-
casei de asigurări de sănătate şi un Anul acesta, România a adăugat o cate rate nu au făcut practic nici un
grup consultativ pentru sănătatea nouă ţintă care va ajuta la atingerea progres în ultimii 15 ani. Noile estimări
femeii, copilului şi familiei, cu ro- obiectivului ODM propus, şi anume: privind mortalitatea maternă arată că,
lul de a sprijini activitatea minis- asigurarea accesului universal la servicii în vreme ce în ţările cu venit mediu se
terului în vederea deciderii priorităţilor de sănătatea reproducerii, recunoscând fac progrese, scăderea anuală în Africa
activităţilor din programele de sănătate rolul hotărâtor pe care îl au planificarea Subsahariană a fost de numai 0,1 pro-
a femeii, copilului şi familiei. familială, prevenirea sarcinilor nedorite cente. Nici o regiune nu a atins procentul
OM nr. 85/65/2002 pentru aprobarea şi îngrijirea obstetricală pre şi post-natală anual de 5,5, deşi estul Asiei s-a a propiat
subprogramelor de sănătate şi a Norme- de cea mai bună calitate în îmbunătăţirea cel mai mult (4,2%), iar Africa de Nord,
lor metodologice privind finanţarea, stării de sănătate a mamelor. Asia de Sud-Est, America Latină şi Cara-
raportarea şi controlul indicatorilor ibele au înregistrat scăderi relativ mai
prevăzuţi în programele, respectiv în rapide decât Africa Subsahariană. Pro-
subprogramele de sănătate finanţate din
Statistică
babilitatea ca o fată de 15 ani din A frica
bugetul Ministerului Sănătăţii şi Fami- să moară din cauza unei complicaţii a
liei şi din bugetul Fondului de asigurări În 2005, au murit din cauze sarcinii sau a naşterii este de 1 din 26.
sociale de sănătate în anul 2002 pre-
obstetricale 536.000 de
În regiunile dezvoltate, raportul este de
vede Schema PN3. Aceasta cuprinde
femei, în comparaţie cu
1 la 7.300. Din cele 171 de ţări şi teritorii
intervenţia 1 - „creşterea accesului la pentru care s-au făcut estimările, Niger
servicii de sănătatea reproducerii”, cu
576.000 în 1990. Nouăzeci
are cel mai ridicat risc pe toată perioada
următoarele obiective: şi nouă la sută din aceste vieţii: 1 din 7.
n Obiectivul 1/1. Consolidarea asis-
decese au avut loc în ţări în
tenţei medicale primare pentru
furnizarea serviciilor de sănătate a
curs de dezvoltare.
Nici o femeie nu trebuie
să moară dând viaţă
reproducerii în legătură cu serviciile
de specialitate (Programul naţional „Este inacceptabil ca în fiecare minut
de planificare familială); Mortalitatea maternă să moară o femeie din cauza sarci-
n Obiectivul 1/2. Promovarea metode-
şi dezvoltarea economică
nii sau a naşterii, când acest lucru se
lor moderne de contracepţie pentru poate preveni. Milioane de vieţi sunt în
îmbunătăţirea monitorizării cât Din toţi indicatorii de sănătate, morta- pericol şi trebuie să acţionăm acum”,
mai reale a indicatorilor prevăzuţi litatea maternă este indicatorul ce arată susţine Thoraya Ahmed Obaid, director
în programele şi subprogramele de cel mai bine diferenţa dintre ţările sărace executiv, UNFPA, Fondul ONU pentru
sănătate finanţate din bugetul MS, şi cele bogate. România se numără prin- Populaţie. “Suntem la jumătatea perioa-
prin Ordinul MS nr. 763/08.10.2002, tre „premiante”, deoarece şi-a îndeplinit dei pe care o avem la dispoziţie pentru
sunt aprobate normele tehnice deja ţinta intermediară, stabilită pentru a îndeplini Obiectivele de Dezvoltare ale
ale Programului Naţional pen- anul 2009, având o evoluţie deosebit de Mileniului şi trebuie să accelerăm ritmul
tru Sănătatea Femeii şi Copilului pozitivă a mortalităţii materne, în prin- investiţiilor în sănătatea şi drepturile
(PN3), în cadrul căruia este inclusă cipal prin scăderea componentei dato- femeilor. E timpul ca autorităţile să facă
şi intervenţia 1 „Consolidarea asis- rate avortului. Restul lumii însă nu se din sănătatea reproducerii o prioritate”,
tenţei medicale primare pentru află în aceeaşi situaţie. Un studiu comun a continuat oficialul UNFPA. Pentru
furnizarea serviciilor de sănătatea al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, a îndeplini ODM 5 şi pentru a reduce
reproducerii“. UNICEF, UNFPA şi al Băncii Mondiale mortalitatea maternă cu 75% până în
Nu în ultimul rând, aminteşte dr. arată însă că până acum s-a înregistrat 2015, trebuie ca îmbunătăţirea sănătăţii
Arghişan, Ministerul Sănătăţii Publice o scădere anuală de mai puţin de 1 pro- femeilor şi accesul universal la servicii
publică Ordinul de Ministru prin care va cent. de sănătate a reproducerii să devină
lansa primul grup de 10 ghiduri din se- În lume, mortalitatea maternă e în priorităţi. Acest lucru înseamnă acces la
ria de Ghidurile Clinice de Obstetrică şi scădere în ţările cu venit mediu, dar servicii de planificare familială, inclusiv
Ginecologie. Ghidurile au fost realizate acelaşi lucru nu se întâmplă în ţările asistenţă obstetricală de urgenţă. n
de Societatea de Obstetrică şi Gine- sărace. Dacă în 2005, în regiunile dezvol-
cologie, în colaborare cu Comisia de tate se înregistrează 9 decese materne Material realizat cu sprijinul
Obstetrică şi Ginecologie a Ministerului la 100.000 de născuţi vii, iar în ţările din dr. Laurian arghişan, coordonator
Sănătăţii Publice, Colegiul Medicilor din Comunitatea Statelor Independente de programe UNFPa România
nr. 39/noiembrie 2007 pag. 25
Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100