medic
ro
diagnostic
(ibuprofen), ciproheptadină, inhibitori de regulă câteva minute, apoi se remit. investigaţiile să fi exclus alte cauze de
ai secreţiei gastrice. Nu este stabilită cu Între ele copilul este asimptomatic, fără dureri abdominale.
precizie eficienţa acestor medicamente semne neurologice. Apariţia la copii cu Durerea trebuie să întrunească toate
în stoparea episoadelor, reacţiile variind antecedente familiale de migrenă şi fap- caracteristicile de mai jos:
foarte mult la diferiţi pacienţi. Cel mai tul că mai târziu ei pot dezvolta migrene n localizare mediană, periombilicală
adesea, tratamentul se abordează indi- au dus la includerea între echivalenţele sau difuză;
vidual, prin încercări succesive, până migrenoase. n să fie descrisă ca surdă;
la găsirea formulei eficiente ( faptul că Diagnosticul pozitiv se bazează pe n intensitatea să fie moderată până la
episoadele sunt stereotipe se reflectă şi antecedente, descrierea sau observarea severă.
în posibilitatea de cupare utilizând me- crizelor, examenul clinic şi neurologic Trebuie să fie asociate cel puţin două
dicamentele ce au fost eficiente la epi- normal în perioadele dintre episoade. din următoarele simptome:
soade anterioare). Această afecţiune trebuie diferenţiată n inapetenţă;
La pacienţii la care episoadele sunt de epilepsie (în general, copilul îşi n greaţă;
frecvente şi severe, se poate încerca păstrează conştienţa, nu prezintă con- n vărsături;
un tratament profilactic în intervalele vulsii, nici modificări EEG), de afecţiuni n paloare.
libere (aşa cum se procedează în mi- ale urechii cu afectarea receptorilor ves- Mulţi consideră că aceste criterii sunt
grene). S-au folosit propranololul, ci- tibulari. De asemenea, de alte forme de destul de imprecise, servind în mică
proheptadina, amitriptilina, cu rezultate vertij ce pot surveni după traumatisme măsură clinicianului la stabilirea diag-
variabile. Medicaţia profilactică trebuie craniene, în caz de procese expansive nosticului.
administrată pe o perioadă de minimum intracraniene sau leziuni ce afectează Diagnosticul diferenţial este similar
1-2 luni pentru a decide dacă este sau receptorii vestibulari sau traiectul ner- cu cel al vărsăturilor ciclice, impunând
nu eficientă. Perioada dintre episoade vului acustico-vestibular. excluderea unor afecţiuni digestive ca
reprezintă un moment în care trebuie Nu necesită în general tratament, ulcerul (rar la această vârstă), gastritele,
încercată eliminarea sau minimalizarea episoadele fiind de scurtă durată, fără enterocolitele, anomaliile tractului di-
factorilor identificaţi ca declanşatori. consecinţe deosebite (deşi, uneori, pier- gestiv, parazitozele intestinale. Anu-
Dacă emoţiile cauzează episoadele, derea de echilibru poate genera acciden- mite forme de epilepsie parţială se pot
trebuie căutate metode de a le reduce, te). Dacă episoadele sunt frecvente, se manifesta prin dureri abdominale (o de-
eventual prin tehnici de relaxare. Even- poate încerca prevenirea lor prin admi- numire considerată învechită, dar care
tuale alergii sau sinuzite trebuie tratate. nistrarea de medicamente cu efecte anti- este sugestivă este aceea de “epilepsie
vertiginoase ( fenotiazine - ţinând seama abdominală”; dar crizele sunt însoţite de
Complicaţii posibile: de restricţiile de vârstă) sau doze mici de alterări importante ale conştienţei - de
n deshidratarea, dezechilibrele elec- anticonvulsivante (carbamazepină, acid cele mai multe ori o stare crepusculară
trolitice; valproic). Fenomenele tind să dispară o - şi de modificări EEG).
n esofagita peptică produsă prin dată cu înaintarea în vârstă, dar unii co- Majoritatea copiilor cu migrenă
erodarea mucoasei esofagiene de pii dezvoltă ulterior migrene. abdominală vor dezvolta ulterior ce-
acidul clorhidric din stomac; falee migrenoasă, iar cele două entităţi
n hematemeza (ce se poate produce Migrena abdominală coexistă frecvent în adolescenţă (mai
ca urmare a leziunilor de esofagită Este întâlnită frecvent la copiii în- rar persistă şi la adult).
sau a unui sindrom Mallory-Weiss); tre 5 şi 9 ani, proveniţi din familii de
n probleme dentare (acidul clorhidric migrenoşi. Există însă şi la adulţi. Epi- Torticollisul paroxistic
poate coroda smalţul dentar). soadele pot coexista cu migrene tipice
al copilăriei
sau pot fi urmate de apariţia în timp a
Evoluţie acestora. Deşi inclus de unii autori între precur-
Vărsăturile ciclice ale copiilor tind să Episoadele survin adesea dimineaţa, sorii migrenei, legătura este incertă.
dispară o dată cu înaintarea în vârstă constau din dureri abdominale loca- Constă din episoade de torticollis
(în general spre 7 ani). Rar ele persistă lizate median, periombilical sau difuz, ce pot dura între câteva minute şi mai
la adult, dar în peste 20% dintre cazuri însoţite uneori de greaţă, vărsături, palo- multe zile (cel mai adesea sunt de scurtă
apar ulterior migrene. are. Există o anumită evoluţie stereotipă durată) care se remit spontan. Sensul
a crizelor. Durata poate varia între 2 şi poate varia de la un episod la altul. Epi-
Vertijul paroxistic benign 72 de ore. Între episoade copilul este soadele survin periodic (adeseori lunar)
al copilăriei
asimptomatic. şi pot fi însoţite de paloare, iritabilitate,
Diagnosticul pozitiv este dificil, greaţă, vărsături, ataxie (mai frecventă
Este o afecţiune întâlnită la copiii necesită o anamneză atentă, sesizarea la copiii mai mari).
între 2 şi 6 ani. Constă din episoade aspectului repetitiv. Criteriile IHS im- În timpul crizei, capul copilului
de scurtă durată de vertij, însoţit de pun un număr de minimum 5 episoade poate fi adus de examinator în poziţie
tulburări de echilibru, greaţă, nistag- cu durata între 1 şi 72 de ore (netra- normală, chiar dacă se întâmpină oare-
mus. Uneori mai survin simptome ca: tate sau tratate ineficient) pentru a care rezistenţă. Debutul este în general
deficit auditiv tranzitor, tinnitus, rar, se putea afirma acest diagnostic. Tre- în primul an de viaţă. Afecţiunea poate
pierderea conştienţei. Crizele durează buie ca a namneza, examenul clinic şi evolua spre vertij paroxistic benign,
pag. 60 nr. 39/noiembrie 2007
Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100