medic
ro
interviu
Există patru sindroame, numite
e
i
marile sindroame geriatrice, care apar at
la orice boală la vârstnic: instabilitate,
i
u M
incontinenţă, imobilizare şi afectare l
v
intelectuală, cognitivă. Ele se pot întâlni
de la unul la combinaţie de până la trei
F
o
to: Si
în aproape orice boală. De ce spun trei,
pentru că nu putem avea şi imobilizare, şi
instabilitate. Vă dau un exemplu concret:
un pacient de 82 de ani, care, de aproape
2 săptămâni înainte de a fi adus la me-
dic, nu se mai ridica din pat, era inconti-
nent şi nu mai recunoştea pe nimeni. La
examenul clinic s-a constatat o fibrilaţie
atrială cu ritm rapid. Aceasta era cauza.
La vârstnic, mai mult ca la pacientul
adult, fibrilaţia atrială alterează foarte
mult circulaţia sistemică, în special
aceea cerebrală, pentru că inima persoa-
nei vârstnice este mai rigidă. Umplerea
ventriculară nu se mai realizează în pri-
ma parte a diastolei şi în mezodiastolă,
prin relaxarea ventriculului, care este
mai rigid. Astfel, umplerea se realizează
în telediastolă, prin contracţia atrială.
În fibrilaţie, această contracţie dispare
şi umplerea se realizează foarte greu. s-a ales această vârstă? Este aleasă alea- Dar vârsta biologică?
Acest lucru se întâmplase la pacient. tor, fiind practic vârsta de pensiona re Pe de altă parte, vârsta biologică
Tulburarea de ritm agravase circulaţia a persoanelor din statele dezvoltate. ar fi cea mai apropiată de realitatea
cerebrală. Ca dovadă, odată corectată În fapt, putem vorbi de patru tipuri individuală. Dar este o problemă: ea este
fibrilaţia, pacientul şi-a revenit, a recu- de vârste: vârsta cronologică, vârsta foarte greu de definit şi de cuantificat,
noscut pe toată lumea, nu a mai fost in- biologică, vârsta psihologică şi vârsta de măsurat. Profesorul britanic Michael
continent şi a plecat pe picioare acasă. socială. Vârsta cronologică este un Horan susţinea că vârsta biologică ar pu-
În schimb, la un pacient adult, o tulbu- prag artificial şi nu reflectă complexi- tea fi evaluată după rezerva funcţională
rare de ritm se manifestă zgomotos, cu tatea fenomenului. Nici un individ nu a fiecărui individ. Astfel, îmbătrânirea
dispnee, ortopnee, palpitaţii. Alte carac- seamănă, nu se simte şi nu suferă la ar putea fi definită ca scăderea acestei
teristici ale bolilor la pacientul vârstnic fel cu un altul la aceeaşi etate. Vârsta rezerve funcţionale a organismului. Este
sunt manifestările atipice şi cele tardive. biologică ar fi cel mai aproape de de altfel ceea ce vedem în viaţa de zi cu
Paradoxal, chiar dacă pacientul are adevăr în a defini persoanele vârst- zi. O persoană în vârstă, dacă nu este
rezerva funcţională la limită şi o boală ar nice. Şi vârsta de pensionare este o supusă unui stres, unei presiuni, face
însemna o decompensare rapidă teore- convenţie: ea vine de la reformele faţă foarte bine vieţii de zi cu zi. Însă,
tic, de fapt boala are manifestare atipică, cancelarului prusac Biskmark, care a dacă apare un factor stresor - de exem-
nerecunoscută la timp. instituit, după Revoluţia de la ‘48, la plu, dacă trebuie să fugă după autobuz,
femei la 50 de ani, iar la bărbaţi la 60 acest lucru nu mai este posibil sau facil.
Dar gerontologia?
de ani. Dar e de remarcat un lucru: pe Dar poate să meargă până la staţie în
Revenind, gerontologia se ocupă cu vremea aceea speranţa medie de viaţă ritmul lui. Este însă dificil de măsurat
studiul proceselor de îmbătrânire, de la era sub 50 de ani. clinic această rezervă funcţională, pen-
nivel cromozomial, molecular, celular şi Au urmat progresele în medicină: tru că ar trebui supus organismul la
până la nivel social. De aceea, concepţia igiena, care a redus incidenţa bolilor un stres maximal, ceea ce este riscant
prof. Aslan de acum 50 de ani a fost infecţioase, tratamentul antibiotic, la vârstnic. Altfel, s-a încercat defini-
modernă, pentru că a avut viziunea să hipotensor etc. Acestea au crescut rea vârstei biologice printr-o serie de
abordeze problematica vârstnicului din speranţa medie de viaţă la naştere, parametri, reprezentând de altfel şi una
toate aspectele, inclusiv cel social. astfel încât s-a ajuns în ultimii ani la dintre temele de cercetare ale institu-
vârsta de 80 de ani, chiar 82 de ani în tului nostru. Totuşi, aceşti parametri
Care sunt bazele acestui concept?
ţările dezvoltate. De aceea, s-a pus nu sunt legaţi de aspecte fundamentale
Nu putem aborda problematica ge- problema, în unele ţări dezvoltate, de ale îmbătrânirii. Printre acestea s-au
riatriei fără o definiţie a vârstnicului. creştere a vârstei de pensionare. Deci, numărat criterii precum: numărul de ri-
În general, o persoană se consideră vârsta cronologică nu reflectă procesul duri, numărul petelor aşa-zis „hepatice”,
vârstnică dacă are peste 65 de ani. De ce de îmbătrânire. albirea părului (dar aceasta apare şi la
pag. 34 nr. 39/noiembrie 2007
Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100