medic
ro
Cât de mult a contat în viaţa ta de
Neuroştiinţe, după care probabil aveau
student faptul că ai schimbat un
alte proiecte în desfăşurare, deci colabo-
s
o
n
ală
centru universitar cu altul?
rarea noastră s-a rezumat mai mult la
e
r
nivelul unor discuţii de principiu. Noi
Pentru mine a fost un pas în faţă, por- ne-am dat seama că treabă cu adevărat i
vă p
nind mai mult de la o afinitate personală. se face atunci când iei taurul de coarne.
r
h
Uneori locul care ţi se potriveşte trebuie Iar acolo se mergea foarte mult pe cer-
căutat. cetare fundamentală, iar ceea ce făceam
F
o
to: A
noi era cercetare clinică.
Dar cum a fost pentru tine primul
an la Medicină?
Când ai intrat prima dată în contact
Ştiam cum va fi, pentru că încă din
cu medicul tău de familie? Ce relaţie
liceu întrebasem studenţii la Medicină ar trebui să existe între medicul de
şi îmi făcusem o părere. Primul an nu
familie şi neurolog?
a diferit prea mult de liceu, poate doar
prin volumul de informaţie. Trebuie Primul contact a fost în facultate, din tuia o anumită conduită legată de aceste
să înveţi mult. Dar a fost ok, contează dorinţa mea de a prinde câte ceva din afecţiuni. În condiţiile în care fie familia,
foar te mult ce asistenţi şi ce profesori ceea ce presupune medicina de familie. fie pacientul consideră autismul nu ca
găseşti. Aceştia îţi pot schimba optica Ca să-mi pot forma o opinie clară despre pe o afecţiune, ci ca pe un „alt fel de a fi”,
asupra materiei, ce poate fi şi anostă, relaţia medic de familie-neurolog, cred medicul de familie poate limpezi această
dar ea devine mai prietenoasă prin omul că ar trebui să am mai multe contacte cu opinie. El uşurează astfel munca specia-
care ţi-o predă. acest domeniu. Totuşi, fără a generaliza listului şi poate supraveghea evoluţia
şi limitându-mă la experienţa mea, cred afecţiunii pe termen lung. Poate că o
Cum ai ajuns să cercetezi autismul?
că afecţiunile neurologice sunt consi- interacţiune strânsă cu organizaţiile care
derate mai mult un soi de „Cenuşăreasă”, se ocupă de cazurile acestor bolnavi şi
Ce m-a interesat pe mine dintot- afecţiunile care nu reprezintă o urgenţă cu organizaţiile ce oferă terapii compor-
deauna a fost talamusul. De aici am medicală de natură neurologică fi- tamentale autiştilor ar spori eficienţa şi
plecat şi în cercetarea noastră am ajuns ind de multe ori trecute pe planul doi. beneficiile (în ceea ce priveşte starea de
la implicarea talamusului în autism. În Asemănător este şi cazul afecţiunilor sănătate) pe care aceşti oameni, bolna-
prezent, lucrăm şi încercăm să vedem neuropsihiatrice. Nici pacienţii nu sunt, vii, le-ar putea obţine. Ar putea deveni,
dacă reuşim în paralel continuarea de multe ori, conştientizaţi asupra pe lângă specialiştii care se ocupă de
cercetărilor despre autism şi despre afecţiunii neurologice de care suferă patologia în cauză, un al doilea „factor
schizofrenie. Ele au nişte structuri ner- (dacă este cazul), conştientizare ce ar coagulant”.
voase care merg împreună. S-ar putea ca putea fi făcută uşor de medicul de fami-
până la un moment dat să aibă o patolo- lie, această atribuţie căzând pe umerii
Ce părere ai de Rezidenţiatul pe
gie comună autismul cu schizofrenia. medicului specialist. Însă nu pot gene-
Actualmente, sunt foarte puţine date şi raliza şi nici măcar extinde această
post? E o soluţie la care ar apela tine­
cercetări făcute pe talamus în relaţie cu opinie, căci nu am interacţionat cu un rii medici?
autismul. Am zis că cel mai bine ar fi să număr suficient de medici de familie. Aici cred că depinde de cum îşi
cercetez acolo unde este un teren gol. Şi planifică fiecare medic viitorul, cel
ce să mai… Eu şi cu prietena mea, Laura,
Cum ar trebui să­i privească medicii
puţin pe termen mediu. De asemenea,
ne-am apucat de treabă. aspiraţiile fiecăruia joacă un rol impor-
de familie, pacienţii cu autism şi pe
tant în luarea unei astfel de decizii şi
Cu ce finanţare?
cei cu schizofrenie? depinde de capacitatea fiecărui medic
Aceste două afecţiuni, deocamdată, tânăr de a putea să-şi evalueze intenţiile
Proiectul a fost finanţat din banii noştri, sunt privite ca fiind de competenţa pe o perioadă de câţiva ani. Am înţeles
ai părinţilor. Ne-am cumpărat două cal- medicului psihiatru şi, pe măsură ce că au fost cazuri neplăcute, mai ales
culatoare performante, soft performant cercetările avansează, pot deveni şi de prin schimbarea unei decizii (de a ple-
şi ne-am apucat de lucru. Nu-i normal competenţa medicului neurolog. Mai ca din postul respectiv), după ce iniţial
ca într-o societate dezvoltată un student nou, şi de competenţa neurochirurgului, părea o alternativă viabilă. Rezidenţiatul
să fie nevoit să-şi plătească din banii lui tot mai multe studii vizând, în prezent, o pe post ca o soluţie pentru a stopa ple-
munca de cercetare. E total aiurea… nouă perspectivă asupra psihochirurgiei. carea medicilor nu cred că se va dovedi
Totuşi, medicul de familie este primul eficient pe termen lung. Motivarea
Dar celor din facultate le­aţi spus ce
care intră în contact cu un pacient cu financiară şi motivarea prin condiţiile
autism, schizofrenie. El poate informa de desfăşurare a activităţii şi prin per-
vreţi să faceţi?
corect familia şi pacientul în legătură spectiva unei cariere mulţumitoare sunt
Of, bineînţeles că da. O bună perioadă cu boala sa, influenţând complianţa elementele naturale care te fac, ca tânăr
de timp am colaborat cu Laboratorul de pacientului şi chiar insuflându-i aces- medic, să nu pleci din ţară. Explicaţii de
nr. 39/noiembrie 2007 pag. 89
Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100