medic
ro
Unele particularităţi episoadele sunt oarecum similare ca Argumente privind legătura cu mi-
ale migrenei la copil
moment al debutului, intensitate, simp- grenele
tomatologie şi durată. Există o periodi- 1. Mulţi copii cu sindromul vărsăturilor
Spre deosebire de adult, la care mi- citate circadiană (survin adesea noaptea ciclice au antecedente familiale
grenele predomină la sexul feminin, sau în primele ore ale dimineţii). Între pozitive pentru migrenă.
la copiii până la 12 ani migrenele au episoade, pacientul este asimptomatic. 2. S-a constatat că, după o evoluţie de
predominanţă masculină. Durerea este Ca şi în cazul migrenei, pot fi uneori circa 3 ani, peste 20% dintre copiii
frecvent bilaterală, progresând abia în identificaţi uneori factori precipitanţi. cu acest sindrom dezvoltă migrene.
adolescenţă spre aspectul de hemicra- La copil, cel mai frecvent trigger îl 3. Există o anumită similitudine
nie. Prodromul şi aura lipsesc adesea, reprezintă o infecţie intercurentă. Mai clinică între episoadele migrenoa-
dar trebuie ţinut seama de faptul că, un- pot fi incriminaţi stresul, emoţiile, aler- se şi cele de vărsături ciclice ( fază
eori, copilul mic nu ar putea să exprime giile, anumite alimente, afecţiuni ca prodromală, debut şi sfârşit relativ
aceste fenomene, chiar când există. Ade- alergiile, sinuzitele. brusc, simptome vegetative, faptul
sea părinţii observă înaintea declanşării Acest sindrom, deşi caracteristic în că migrenele se însoţesc adesea de
durerii paloare, modificări de comporta- general copiilor între 3 şi 7 ani, poate fi greaţă şi vărsături, după cum episo-
ment, anxietate, ce sugerează un pro- prezent de la vârste foarte mici (6 zile) şi adele de vărsături ciclice pot asocia
drom sau aură. a fost descris şi la adulţi. La aceştia epi- cefalee).
soadele survin mai rar, dar tind să aibă 4. Există o serie de triggeri comuni.
Date despre prognosticul durată mai lungă decât în copilărie. Fac- 5. Anumite medicamente sunt efici-
migrenei la copil
torii declanşanţi sunt mai puţin evidenţi ente în prevenirea şi tratamentul
decât la copii. ambelor afecţiuni.
Majoritatea copiilor cu migrene Ca şi la migrenă, sunt descrise faze: Diagnosticul este dificil, deoarece
răspund la tratament. Multe aşa-zise n prodromul, ce poate semnala cu nu există nici un test specific pentru
migrene refractare sunt expresia unui câteva minute sau ore înainte debu- această afecţiune. Sunt importante an-
diagnostic incorect. Studii populaţionale tul unui episod, constă adesea din amneza familială (antecedentele migre-
arată că aproximativ 30% dintre copiii dureri abdominale, paloare, greaţă. noase), identificarea aspectului „ciclic”
cu migrene nu le mai au la vârsta adultă, Uneori, luarea unor medicamente (care însă necesită timp, criteriile IHS
alţi 30% continuă, ca adulţi, să aibă regu- în acest moment poate stopa epi- impunând un minimum de 5 episoade
lat migrene, iar 40% prezintă alternanţă sodul. Adesea însă nu există nici un pentru stabilirea diagnosticului). Fap-
de perioade lungi fără migrene şi altele avertisment, bolnavul pur şi simplu tul că pacientul e complet asimptom-
cu migrene frecvente. Invers, la 10-30% se trezeşte dimineaţa şi începe să atic între episoade este un argument
dintre adulţii migrenoşi, afecţiunea verse; important. Diagnosticul diferenţial
a debutat în copilărie. Probabilitatea n episodul propriu-zis constă din include în principal afecţiuni digestive
persistenţei migrenelor la vârsta adultă greaţă şi vărsături, imposibilitatea (malformaţii digestive, gastrite, ulcer,
este cu atât mai mare cu cât vârsta de alimentării. Bolnavul este incapabil parazitoze intestinale), precum şi boli
debut e mai mică. chiar să bea apă, să ia medicamente metabolice. De asemenea, cu afecţiuni
“Echivalenţe migrenoase” sau pre- pe cale orală. Se adaugă paloare, generând hipertensiune intracraniană,
cursori ai migrenei descrişi frecvent deshidratare, epuizare. Uneori, pa- cu vărsăturile matinale din sarcină
în copilărie. După cum am anticipat, cientul prezintă obnubilare, chiar ş.a. Proba terapeutică prin preveni-
acest articol detaliază o serie de sin- pierderea conştienţei. Se mai pot rea sau „cuparea” unor episoade de
droame întâlnite frecvent în copilărie, adăuga simptome ca: sensibilitate medicamente reputate ca antimigre-
care în timp se asociază sau sunt înlo- la lumină, cefalee, febră, ameţeli, noase (antiinflamatoare nesteroidiene,
cuite de apariţia migrenelor tipice. Ele diaree, dureri abdominale. Deşi ciproheptadină, unele anticonvulsi-
apar frecvent la copiii din familii în care bolnavii varsă chiar şi apa, la mulţi vante) reprezintă un argument atât pen-
există antecedente de migrenă. dintre ei apa rece le calmează simp- tru diagnostic, cât şi pentru susţinerea
tomele cauzate de prezenţa acidu- existenţei unei legături între această
Sindromul vărsăturilor lui clorhidric în esofag (pirozis, du- afecţiune şi migrenă.
ciclice (vărsături
reri), de aceea au tendinţa de a bea Tratamentul este în general su-
acetonemice)
cantităţi mari sau de a suge bucăţi portiv: poate fi necesară hidratarea
de gheaţă; intravenoasă. Pot fi utile medicamente
Acest sindrom, cunoscut de multă n faza de recuperare survine după ca antiemetice (metoclopramid, dar
vreme (una din primele descrieri a fost ce greaţa şi vărsăturile s-au sistat. şi compuşi mai noi ca ondansetronul
făcută în 1882 de Samuel Gee), a fost in- Pacientul îşi recapătă apetitul, to- sau substanţe înrudite), inhibitori ai
clus recent în “spectrul” migrenei. Este nusul, dispar paloarea şi celelalte secreţiei gastrice (ranitidină, omepra-
caracterizat prin episoade ciclice de semne şi simptome; zol). De regulă, trebuie administrate
greaţă şi vărsături severe, frecvente (4- n intervalul liber este perioada din- parenteral în timpul episodului. Uneori,
10 vărsături pe oră), care pot dura de tre două episoade, în cursul căreia în timpul prodromului, se poate preveni
la câteva ore la 2-3 zile (au fost descrise pacientul este total asimpto- progresiunea episodului prin adminis-
episoade de peste 10 zile). La un bolnav, matic. trarea de antiinflamatoare nesteroidiene
nr. 39/noiembrie 2007 pag. 59
Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100