medic
ro
diagnostic
Migrena la copil
Aspecte particulare
Dr. Liana Tauberg
Medic specialist pediatru,
doctor în medicină
Spitalul Universitar de Urgenţă “Elias”
abstract
the migraine issue is vaste and there is syndromes, regarded as equivalence and
an important number of references regard- precursors of migraine. a correct diagnosis
ing this issue. this article presents the gen- of migraine in childhood is important. also
eral aspects regarding migraine in child- it is important the differential diagnosis of
hood. also it presents childhood related headache.
Rezumat
Clasificări - locul migrenei 3. cefaleea cauzată de anomaliile in-
în cadrul clasificării
tracraniene non-vasculare;
Problematica migrenei este vastă. Se 4. cefaleea cauzată de o substanţă sau
pot scrie (chiar s-au scris) pe această
Cea mai utilizată clasificare a fost de abstinenţă (cefaleea de sevraj);
temă biblioteci întregi. Articolul de faţă
dezvoltată la Congresul Societăţii 5. cefaleea cauzată de o infecţie;
detaliază, după date generale sumare,
Internaţionale pentru Cefalee (Interna- 6. cefaleea cauzată de anomalii ale ho-
câteva sindroame caracteristice copilăriei,
tional Headache Society - IHS) în 1988 meostaziei;
considerate echivalenţe sau precursori ai
şi este permanent actualizată, cea mai 7. cefaleea sau durerea facială cauzată
migrenei. De asemenea, se atrage atenţia
recentă variantă fiind redactată în 2004. de afecţiuni ale capului, gâtului,
asupra unui diagnostic corect al migrenei
Este o clasificare etiologică şi, con- ochilor, urechii, nasului, sinusurilor,
la copil şi în special asupra diagnosticului
form ei, cefaleea poate fi: dinţilor, gurii, altor structuri cra-
diferenţial.
I. primară; niene sau faciale;
II. secundară (în cadrul unor afecţiuni 8. cefaleea cauzată de afecţiuni psi-
generale sau ale sistemului nervos); hiatrice (categorie nouă, ce apare în
Introducere III. nevralgii craniene, cefaleea facială clasificarea din 2004).
Principalul motiv pentru care oame- centrală şi primară şi alte entităţi. La fiecare din grupe există subgrupe
nii, indiferent de vârstă, se adresează Fiecare tip cuprinde subgrupe (vom detaliind etiologia sau formele clinice.
medicului este durerea, “semnalul” prin detalia doar primele două categorii): Migrena este o cefalee recurentă,
care organismul anunţă că “ceva nu e în I. Cefaleea primară: determinată genetic, autosomal domi-
regulă”. Cele mai frecvente sedii ale du- 1. migrena; nant, dar există şi argumente ce susţin
rerii sunt abdomenul şi capul. 2. cefaleea de tensiune; determinism multifactorial. Este mai
Circa 67% dintre pacienţii consultaţi 3. c efaleea “în ciorchine” (cluster) şi frecventă la sexul feminin. Dar până la
în reţeaua primară acuză cefalee. E alte cefalei trigeminale autonome; 12 ani există predominanţă masculină.
vorba, în cele mai multe cazuri, de 4. a lte cefalei primare (o serie de Crizele sunt adesea declanşate de factori
afecţiuni benigne, cauzând o morbidi- entităţi pe care nu le detaliem - de precipitanţi, pot fi precedate de o “aură”
tate temporară. Dar circa 1% din ele au menţionat doar cefaleea cronică şi însoţite de simptome vegetative.
substrat organic, neurologic, care, în lip- zilnică recent instalată - entitate
sa depistării precoce şi tratării corecte recent descrisă, ce nu figura în cla- Aspecte genetice
poate duce la infirmităţi sau chiar la sificarea din 1998). La 50-90% dintre copiii cu migrene
deces. La copil, cefaleea afectează circa II. Cefaleea secundară: există o anamneză familială pozitivă
7% dintre şcolari şi 15% din adolescenţi. 1. c efaleea cauzată de traumatismele pentru migrene la unul sau ambii părinţi.
Ea poate fi primară, poate însoţi diverse craniene şi/sau cervicale; În unele tipuri de migrenă s-au descris
afecţiuni ori poate reprezenta semnul 2. c efaleea cauzată de anomaliile vas- mutaţii precise: migrena hemiplegică
unei boli a sistemului nervos central. culare craniene sau cervicale; familială (anomalii ale zonei cromozo-
pag. 56 nr. 39/noiembrie 2007
Page 1 |
Page 2 |
Page 3 |
Page 4 |
Page 5 |
Page 6 |
Page 7 |
Page 8 |
Page 9 |
Page 10 |
Page 11 |
Page 12 |
Page 13 |
Page 14 |
Page 15 |
Page 16 |
Page 17 |
Page 18 |
Page 19 |
Page 20 |
Page 21 |
Page 22 |
Page 23 |
Page 24 |
Page 25 |
Page 26 |
Page 27 |
Page 28 |
Page 29 |
Page 30 |
Page 31 |
Page 32 |
Page 33 |
Page 34 |
Page 35 |
Page 36 |
Page 37 |
Page 38 |
Page 39 |
Page 40 |
Page 41 |
Page 42 |
Page 43 |
Page 44 |
Page 45 |
Page 46 |
Page 47 |
Page 48 |
Page 49 |
Page 50 |
Page 51 |
Page 52 |
Page 53 |
Page 54 |
Page 55 |
Page 56 |
Page 57 |
Page 58 |
Page 59 |
Page 60 |
Page 61 |
Page 62 |
Page 63 |
Page 64 |
Page 65 |
Page 66 |
Page 67 |
Page 68 |
Page 69 |
Page 70 |
Page 71 |
Page 72 |
Page 73 |
Page 74 |
Page 75 |
Page 76 |
Page 77 |
Page 78 |
Page 79 |
Page 80 |
Page 81 |
Page 82 |
Page 83 |
Page 84 |
Page 85 |
Page 86 |
Page 87 |
Page 88 |
Page 89 |
Page 90 |
Page 91 |
Page 92 |
Page 93 |
Page 94 |
Page 95 |
Page 96 |
Page 97 |
Page 98 |
Page 99 |
Page 100