medic
ro
important în apariţia acestor infecţii. frecventă în cadrul colectivităţilor şi prin triada simptomatică:
Aproximativ 1% dintre nou-născuţii din aglomeraţiilor din secţiile de terapie 1. leziuni tegumentare predominant
întreaga lume sunt infectaţi, încă de la intensivă, transplant renal şi terapie ve ziculoase;
naştere, cu aceste virusuri. Infecţia fetală intensivă la nou-născuţi, contaminarea 2. afecţiuni oculare (corioretinite sau
poate apărea la orice vârstă a gestaţiei, virală realizându-se prin intermediul keratoconjunctivite);
cu diferite efecte asupra produsului salivei, urinei, secreţiilor cervico-vagi- 3. microcefalie sau hidrocefalie.
de concepţie, în funcţie de momentul nale. Cercetările pe colectivităţi de copii Simptomele severe apar la 3% din-
contaminării, durata contactului infec- între 0 şi 4 luni arată o incidenţă de con- tre infectaţi in utero. Afectarea fătului
tant, forma clinică etc. taminare ce atinge 20% în primele 4 luni poate apărea pe toată durata gestaţiei.
Gravitatea infecţiei este legată, în după naştere. Calea obişnuită de infecţie se realizează
primul rând, de momentul evolutiv al Diagnostic intrapartum. Infecţia cu HSV la copil
gestaţiei şi, mai puţin, de durata şi forma Diagnosticul de infecţie citomegalică este adesea simptomatică şi frecvent
clinică ale infecţiei. Precizarea aspectelor se pune pe baza studiilor citologice, let ală. Copiii care sunt infectaţi intra-
etiopatogenice este foarte dificilă din cauza virologice şi serologice. Identificarea partum şi post-natal pot fi împărţiţi în
caracterului proteiform al afecţiunii. virologică necesită inoculare pe cul- 3 categorii diferite: 1. boala localizată la
Stabilirea momentului infecţiei presu- turi tisulare a produselor patologice piele, nas sau gură; 2. encefalite cu sau
pune o corelare minuţioasă a datelor - salivă şi urină. Teste serologice pro- fără determinările de mai sus; 3. infecţii
clinice cu modificările hematologice puse, deşi numeroase, sunt departe de diseminate ce afectează organe multiple
(mononucleoză), seroconversia imună a fi întru totul corespunzătoare. Testul incluzând SNC, plămân, ficat, glande su-
şi evidenţierea virusului prin culturi. de fixare a complementului este con- prarenale, piele, ochi sau gură.
Modificările fetale ţin de intensitatea siderat pozitiv când are valori peste
colonizării virale, distrucţiile tisulare 1/8. Valoarea hemaglutinării indirecte Infecţia cu virusul HIV
şi imunocompetenţă. Competenţa imu- este, de asemenea, controversată. Cer- La mamele infectate cu HIV, fătul are
nologică fetală începe din săptămâna cetarea concentraţiei Ig M şi Ig A în cor- 25% şansa de a fi infectat. Infectarea
a X-a de gestaţie. O dată cu conturarea donul ombilical al nou-născuţilor arată fătului este cu atât mai posibilă, cu cât
imunocompetenţei fetale, modificările modificări ale fracţiunilor specifice, ca- mama are viremia mai înaltă, are SIDA
imunopatologice placento-fetale pot racterizate prin creşterea concentraţiei sau are un număr scăzut de celule CD4.
îmbrăca un aspect sever. lor. Studii de imunofluorescenţă in- Până la 50% dintre copii s-au infectat
Leziunile distructive fetale, întâlni- directă au arătat că, în infecţiile asimp- în ultimul trimestrul de sarcină sau în
te în infecţiile cu virusuri citome- tomatice, întâlnim deseori o negativi- timpul naşterii. Manifestările infecţiei
galice, se caracterizează prin: vasculită tate a testelor, în timp ce în formele congenitale intrapartum sau post-
necrozantă, determinată de infiltrarea manifeste indicele de pozitivare este partum includ: febră, hepatomegalie,
masivă perivasculară, monocitară cu mult mai mare. Această diversitate a splenomegalie, limfadenopatie, infecţii
obstrucţie parieto-vasculară, ale cărei aspectelor seroimunologice explică oportuniste frecvente (candidoza orală).
topografie şi etape de desfăşurare evo- dificultăţile stabilirii unui diagnostic Mulţi dintre copiii infectaţi cu HIV nu
lutivă sunt încă departe de a fi eluci- corect şi a unei corelaţii etiopatogenice au nici un simptom până la apariţia
date. Rezultanta obstetricală a acestor corespunzătoare. infecţiilor oportuniste. Tratamentul
modificări lezionale este reprezentată Mijloacele de prevenire şi control mamei pe perioada ultimei jumătăţi a
de: avort, moarte intrauterină, naştere În lipsa unor posibilităţi terapeutice, sarcinei, în timpul naşterii şi tratamen-
prematură, hipotrofie fetală, microce- codificarea unor măsuri profilactice tul copilului timp de 6 săptămâni după
falie, hepato-splenomegalie, hemoragii ce constau în respectarea riguroasă naştere scad semnificativ şansele de in-
meningocerebrale, diverse forme de a normelor igienico-sanitare şi anti- fectare a copilului.
infecţii neonatale. epidemice de personalul din blocul
Spectrul patologiei placentare în de naşteri, blocul operator, secţiile de Infecţia cu Mycobacterium
infecţiile cu virus citomegalic este foarte nou-născuţi, precum şi instituirea unor
tuberculosis (tuberculoza
larg, diversitatea lezională explicându- măsuri corecte de educaţie sanitară în
se prin: cadrul consultaţiei prenatale contribuie
congenitală)
n vârsta gestaţiei în momentul în care la diminuarea riscului embrio-fetal al Definiţie/delimitare
s-a produs infecţia; acestei infecţii. Prin tuberculoză congenitală înţe-
n durata infecţiei; legem infecţia bacilară fetală realizată
n calea de comunicare placentară; Infecţia cu virusul herpes transplancentar şi definită pe baza crite-
n masivitatea infecţiei materne;
simplex
riilor stabilite de Beitzke:
n imunoreactivitatea maternă; n demonstrarea caracterului tubercu-
n imunoreactivitatea fetală. Numeroase studii relevă un număr los al leziunilor fetale;
Modificările morfopatologice de tip crescut de infecţii cu HSV la femeie. 30- n leziuni prezente la făt în cursul
distructiv caracterizează infecţiile cito- 40% dintre adulţi sunt seropozitivi; una primelor zile de viaţă;
megalică, herpetică, varicelică. din 5 femei însărcinate a avut infecţie n leziuni tuberculoase placentare;
Aspecte epidemiologice cu HSV-2. Infecţiile fătului in utero sunt n existenţa focarului lezional hepatic
Infecţia cu virus citomegalic este mai rare. Cele mai severe infecţii se manifestă de tip primoinfecţie;
nr. 39/noiembrie 2007 pag. 47
Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100