medic
ro
dosar
Riscurile infecţiilor congenitale
Conf. univ. dr. Sorin Rugină
Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa
abstract
Maternal infections are a real danger for fe- asymptomatic. this article presents the
tus. In some infections, the child is at risk most important infectious diseases that
in certain moments of the pregnancy ( first coud be a real threat for fetus and under-
three months for rubella, birth for herpex line the importance of prevention and treat-
simples). Many infections in pregnancy are ment.
Rezumat
Marea majoritate a infecţiilor la femeia Infecţia cu Toxoplasma
gravidă sunt reprezentate de infecţiile
Infecţiile materne pot reprezenta un peri-
gondii
respiratorii şi cele ale tractului gastro-
col real pentru făt. Pentru unele infecţii,
intestinal. Aceste infecţii se rezolvă de Toxoplasma gondii este dobândită
copilul este la risc în anumite momente
regulă spontan sau cu tratament antimi- în mod obişnuit de la fecalele pisicilor
ale sarcinii (ex.: primul trimestru pentru
crobian. Unele infecţii rămân localizate sau prin consumul de carne insufi-
rubeolă, naşterea pentru virusul herpes
şi nu au efect asupra dezvoltării fetale. cient preparată termic. Infecţia poate fi
simplex). Multe infecţii la gravidă pot
Totuşi, dacă microorganismul invadează asimptomatică sau să producă numai
trece neobservate, fiind uneori asimp-
sângele, infecţia fetusului poate apărea. simptome medii la mamă. Infecţia la în-
tomatice. Acest articol prezintă prin-
Calea comună de infecţie fetală este cea ceputul sarcinii poate determina decesul
cipalele infecţii ce pot reprezenta un
sangvină. Căi mai puţin obişnuite de fătului şi avort; infecţia tardivă provoacă
pericol pentru sarcină şi atrage atenţia
infecţie a fătului sunt reprezentate de: tulburări fetale, naşteri premature sau
că multe din acestea pot fi prevenite şi
extensia infecţiei în ţesuturile adiacente nou-născut viu, cu afectarea creierului
tratate la timp.
şi/sau organe sau ca rezultat al proce- şi a organelor corpului. Infecţia mamei nu
durilor invazive de diagnostic şi terapie determină întotdeauna boala congenitală
Incidenţa infecţiilor printre nou- a tulburărilor fetale (monitorizare, tes- la copil. În general, rata transmiterii este în
născuţii vii este greu de apreciat, totuşi tarea sângelui fetal, transfuzii intraute- jur de 50% şi ea depinde de stadiul sarcinii
există date extrapolate din studii selec- rine). în timpul căreia mama dezvoltă infecţia.
tive care arată că aproximativ 1% sunt Riscul infecţiei fetale este 50%, 45%
excretori de CMV, până la 15% sunt Consecinţele infecţiei şi 70% în timpul celor trei trimestre. În
infectaţi cu Chlamydia trachomatis, din
pentru embrion şi fetus
contrast, riscul cel mai mare de afectare
care 1/3 dezvoltă conjunctivită, iar unul fetală este atunci când infecţia apare la
din şase, pneumonie. Aproape 1-8 din o Infecţia embrionului poate determi- începutul sarcinii şi se materializează în
mie de nou-născuţi dezvoltă sepsis bac- na: moartea şi resorbţia embrionului, avort spontan sau boală simptomatică
terian. Infecţiile congenitale sau peri- avort şi oprirea în evoluţie a fetusului la naştere. Cu toate acestea, boala severă
natale cu virus Herpes simplex, Toxo- sau naşterea prematură ori la termen a apare la 80% dintre copiii născuţi din
plasma gondii, virus varicelo-zosterian unui copil care poate fi sau nu normal. mame care au dobândit infecţia în primul
apar la unu la mia de nou-născuţi, din Efectul infecţiei in utero apare la nou- trimestru, numai 50% dintre copii sunt
nefericire sechelele sunt severe în mod născuţii subponderali, cu anormalităţi simptomatici la naştere dacă infecţia
obişnuit. Incidenţa perinatală a infecţiei de dezvoltare, boli congenitale. Infecţiile maternă a fost dobândită în trimestrul al
cu HIV este de 25% la copiii născuţi din dobândite in utero pot persista după doilea. Pe de altă parte, infecţia maternă
mame pozitive. De asemenea, rata sifili- naştere, putând cauza anormalităţi sem- în trimestrul al treilea rar determină
sului congenital se menţine la cote ridicate nificative imediat după naştere sau care afectare fătului, afectări neurologice şi
(14%ooo în 1999). Femeia însărcinată este nu pot fi identificare luni şi ani după corioretinită pot apărea luni sau ani mai
expusă infecţiilor din comunitate, dar în naştere (tabelul 1). târziu. Copiii simptomatici sunt născuţi
aceeaşi măsură şi infecţiilor asociate co- cu hidrocefalie, corioretinită şi calcificări
piilor mici. Aceştia sunt deseori bolnavi Manifestări clinice cerebrale. Tratamentul mamei infectate
şi reprezintă un factor adiţional semnifi- Infecţiile congenitale se pot manifesta cu spiramicină pare a reduce incidenţa
cativ în expunerea la bolile infecţioase. clinic în mai multe moduri (tabelul 2). transmiterii verticale cu 60%.
pag. 42 nr. 39/noiembrie 2007
Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100